Ciuma, tifosul si holera la romani - molimele care au secerat mii de vieti. Groaznica ciuma a lui Caragea ucidea 300 de bucuresteni pe zi

Ciuma, tifosul si holera la romani - molimele care au secerat mii de vieti. Groaznica ciuma a lui Caragea ucidea 300 de bucuresteni pe zi

Holera a facut printre romani peste 12.000 de victime numai intre 1831 si 1832 Holera, oalta boala infectioasa considerata foarte agresiva, are la baza o bacterie (vibrio cholerae) care blocheaza mecanismul apei la nivel intestinal si se manifesta printr-o diaree severa in timpul careia organismul pierde pana la 20 de litri de apa in 24 de ore. 300.000 de romani au murit de tifos in 1916 Tifosul, boala infectioasa, transmisa de paduchi, a carei denumire vine din grecescul "typhos" (ametit), termen care descrie felul in care ajungeau sa se simta cei cuprinsi de molima, mai este cunoscuta ca si "boala transeelor", pentru faptul ca a fost asociata zonelor de conflict armat.

acum 93 luni (9 May 2015)

Ciuma sau pesta, denumire ce provine din latinescul "pestis", care inseamna epidemie, este o boala infectioasa deosebit de contagioasa, produsa de o bacterie - Yersinia pestis. 28 de ani de ciuma au facut prapad in tara La romani, relatari despre exstenta ciumei exista din secolele XIII-XV, insa epidemiile sunt consemnate din secolul al XV-lea. S-au inregistrat 28 de ani de ciuma (1480, 1495, 1530, 1553-1554, 1556-1558, 1572, 1574-1575, 1586, 1601-1603, 1622-1623, 1633-1636, 1645-1648, 1660-1661, 1663-1664, 1675, 1677). Orasele Brasov, Sighisoara si Sibiu au fost grav afectate, intre anii 1572-1573, de o puternica epidemie de ciuma care a facut un numar important de victime, iar in anul 1599 o epidemie de variola a facut multe victime in randul copiilor. La ordinul domnitorului Grigore Ghica, la Pantelimon se construieste un spital pentru ciumati si ia nastere breasla cioclilor - cei care se ocupau, contra-cost si in schimbul unor scutiri de dari, cu manipularea si ingroparea victimelor ciumei si care puteau sa faca aceste lucruri pentru ca dobandisera imunitate fata de boala, de care se vindecasera. Iata cateva relatari referitoare la ciuma, de la acea epoca: "In anul acesta 1646, in toata tara a fost o foarte mare ciuma. Au murit si fiii si fetele fiului meu, Szabo Ferencz, locuitor in Cluj, si asa, in ciuma de atunci au murit toti nepotii mei. Despre cumplita molima a relatat si Ion Neculce, in Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat: "S-au scornit o ciuma mare in toata tara in zilele acestui domnu Dumitrasco Cantacuzino la vleato 7183 [1675], de la luna lui iuni, s-au tinut pan'la ghenar. S-au murit multi oameni, cat nu-i putea ingropa si-i arunca prin gropi, de-i naruia", Potrivit carturarului grec Constantin Dapontes, la Bucuresti, in anul 1738, ciuma a facut, din iunie pana in octombrie, peste 10.000 de victime, insa cea mai cumplita epidemie de ciuma din Tara Romaneasca a avut loc in anii 1812-1813, sub... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro