Cine sunt "Nimfele Dace", tinerele care danseaza senzual si fac cunoscuta in Europa istoria antica a Romaniei
De 10 ani, "Nimfele dace", un grup de tinere din Zalau, promoveaza in lume istoria romanilor, situl arheologic de la Porolissum si Festivalul Roman de la Zalau si incearca sa trezeasca interesul oamenilor pentru studiul istoriei si al mitologiei romanesti. In cadrul spectacolelor pe care le sustin, frumoasele nimfe poarta rochii din fibre naturale, legate cu sfori de canepa, opinci de piele manufacturale, piei de miel, prinse tot cu sfori de canepa, iar pe cap au coronite de margarete, existand supozitia ca florile au fost folosite ca podoabe inca din cele mai vechi timpuri. In 2-3 iulie, dansul frumoaselor zalauance va incanta publicul manifestarii Porolissum Fest, organizata la castrul roman de la Porolissum, pentru ca la sfarsit de iulie, ele sa fie prezente la Festivalul Roman de la Zalau, acolo unde s-au lansat, de altfel, acum zece ani.
De 10 ani, "Nimfele dace", un grup de tinere din Zalau, promoveaza in lume istoria romanilor, situl arheologic de la Porolissum si Festivalul Roman de la Zalau si incearca sa trezeasca interesul oamenilor pentru studiul istoriei si al mitologiei romanesti.
Trupa de dans cu tematica istorica a fost fondata in 2006, de catre Ancuta Maries - in prezent, coordonatorul formatiei, pentru ca un an mai tarziu sa fuzioneze cu scoala de dans a coregrafului Roxana Campean. De atunci, "Nimfele" au participat la numeroase festivaluri de reconstituire istorica din tara si din strainatate.
"Prin intermediul spectacolelor noastre de dans, cantec si teatru scurt, intr-un registru de expresie artistica moderna, dorim sa trezim interesul publicului fata de mostenirea culturala a Antichitatii si Evului Mediu romanesc", ne declara, la randul sau, coregrafa.
Cine erau nimfele
In cadrul civilizatiei dace, nimfele erau un grup de femei tinere, care dansau, cantau, culegeau plante tamaduitoare, faceau agricultura, cresteau animale si isi ingrijeau copiii si sotii.
In cadrul spectacolelor pe care le sustin, frumoasele nimfe poarta rochii din fibre naturale, legate cu sfori de canepa, opinci de piele manufacturale, piei de miel, prinse tot cu sfori de canepa, iar pe cap au coronite de margarete, existand supozitia ca florile au fost folosite ca podoabe inca din cele mai vechi timpuri.
"Dacii nu au dezvoltat un sistem de scriere unitar si nu au lasat efigii (placute votive cu mesaje cioplite in piatra), situatie in care despre activitatile femeilor dace putem face doar presupuneri", afirma coordonatorul trupei. Iar daca medicii traci erau atat de apreciati in antichitate, iar plantele de leac erau cunoscute in Dacia asa incat au fost consemnate liste cu denumiri dace ale unor plante, putem presupune ca femeile stiau sa le culeaga si sa le prepare", subliniaza Ancuta Maries.Citeste intreg articolul pe adevarul.ro