"El era protectorul impotriva bolilor, mai ales a ciumei, de aceea aproape in fiecare casa il gaseai in panoplia cu icoane. In primul rand era nelipsita icoana Sfintei Marii, icoana lui Iisus Cristos, dar cu siguranta aparea si Sfantul Haralambie, care apara gospodaria si pe membrii ei de tot felul de boli, cea mai importanta fiind ciuma. Dar de cele mai multe ori apare a in personaj feminin cu coasa in mana", explica muzeografu Janeta Ciocan din cadrul Muzeului de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare. "Sfantul Vlasie este si el important, mai mult pentru femeile insarcinate, care tineau aceasta sarbatoare", mai spune muzeograful. Ea explica, apoi, ce inseamna "a tine" o sarbatoare care nu era de importanta majora perecum Pastele sau Craciunul. "Unii posteau, dar cei mai multi se abtineau de la anumite lucuri, adica de la a lucra cu obiecte ascutite. De altfel, ea explica si de ce era recomanat ca in aceste doua zile de sarbatoare, femeile sa nu munceasca la fel ca in celelalte zile. "Aceste zile de netors, netesut, de fapt au fost inventate si pentru un pic de odihna pentru mainile femeilor, pentru ca torsul si tesutul erau munci foarte grele. Pare usor, dar nu este, e o munca foarte grea, care solicita mainile, iar o zi, doua de odihna, nu stricau in acest sens", mai explica Janeta Ciocan. De altfel, in aceasta luna ele trebuiau sa se grabeasca cu torsul, pentru ca timpul ramas pana la Paste trebuia dedicat realizarii tinutei noi pentru intreaga familie. In ziua de Paste, toti membrii familiei trebuiau sa poarte o camasa noua cu care sa mearga la biserica, iar acestea erau facute de fiecare femeie.

Despre fantul Vlasie, ea mai spune ca cel mai adesea era o sarbatoare careia femeile insarcinate ii acordau o atentie mai mare, pentru a naste copii sanatosi. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro