Cine este Dughin, sustinatorul Eurasiei: sociolog interesant, ideolog fara ideologie aplicabila si vizionar ratacit
Dughin conduce catedra de sociologie a relatiilor internationale de la Universitatea de Stat din Moscova, insa este greu sa-l numesti sociolog fara o anumita rezerva pe omul care-si construieste imaginea publica (in sociologie: rolul social) pe baza unui act "intelectual" prin definitie, in sensul intelectualitatii militante care, ca grup social, poate fi asumata incepand cu 1898, cand scriitorul francez Emile Zola acuza nedreptatea statului francez care-si condamnase la inchisoare pe viata unul dintre ofiterii din armata, pentru un spionaj in favoarea Germaniei care s-a dovedit apoi a fi fost comis de altcineva. Urmarind luarile de pozitie ale lui Dughin de pe Facebook, din ultimele luni, putem observa cu usurinta trecerea de la mesaje mai retinute, care demonstrau ca autorul lor este inca stapan pe spiritul sau critic (indispensabil oricarui cercetator, din orice domeniu de cercetare), la niste apeluri deschise la violenta si la repetarea ca o mantra a unor tactici de presiune asupra presedintelui Vladimir Putin ("Putin, introdu trupele"). Este un spectacol de prost gust, mult prea ieftin si josnic, atat de caraghios incat pune intr-o lumina proasta excelenta arta rusa a secolelor XX si XXI, realizata adesea dincolo de hotarele Rusiei terorizate si abrutizate de oamenii care au comis si comit cele mai mari prostii din cele mai bune intentii, pavand drumul tarii lor spre un iad pe care mintile lor nu-l pot concepe, dintr-o insuficienta a proprietatii empatiei.
Dughin conduce catedra de sociologie a relatiilor internationale de la Universitatea de Stat din Moscova, insa este greu sa-l numesti sociolog fara o anumita rezerva pe omul care-si construieste imaginea publica (in sociologie: rolul social) pe baza unui act "intelectual" prin definitie, in sensul intelectualitatii militante care, ca grup social, poate fi asumata incepand cu 1898, cand scriitorul francez Emile Zola acuza nedreptatea statului francez care-si condamnase la inchisoare pe viata unul dintre ofiterii din armata, pentru un spionaj in favoarea Germaniei care s-a dovedit apoi a fi fost comis de altcineva. Capitanul (in 1894) Alfred Dreyfus era evreu nascut in Alsacia, iar atmosfera de antisemitism din Franta sfarsitului de secol XIX (ca si din multe alte parti ale Europei, de altfel) facuse ca oprobriul public pentru "tradatorul" caruia i se inscenase transmiterea de informatii cu caracter secret catre armata germana sa fie cu atat mai intens. Adevaratul autor al scurgerii de informatii, un ofiter cu origini etnice maghiare, a scapat de raspundere fugind la Londra. Scrisoarea deschisa a lui Zola pentru presedintele Frantei, Felix Faure, "J'accuse", s-a transformat, in secolul XX, intr-un model de opozitie si aparare a unei cauze (dreptatea) in fata autoritatilor publice care pun in practica represiunea pe criterii politice, rasiale, identitare.
Functiile sociale ale sociologului, profesorului universitar si intelectualului-militant par a se afla, in persoana lui Aleksandr Dughin, intr-un dezechilibru de natura sa creeze disonante cognitive colegilor acestuia din afara Rusiei. Al treilea rol al lui Dughin, cel de intelectual-militant (eseist), a ajuns, insa, sa le domine pe celelalte doua si sa-l faca sa fondeze partide extremiste (Partidul National-Bolsevic) sau Uniunea Eurasiatica (fundatie si, in acelasi timp, miscare de tineret). Acest om nu face cercetare sociologica, ci se preocupa de gasirea si implementarea unei formule prin car... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro