Cine a fost in realitate Tanase Scatiu, una dintre "celebritatile" literaturii romane -Duiliu Zamfirescu si rudele ticaloase

Cine a fost in realitate Tanase Scatiu, una dintre

Scriitorul a stiut sa imbine imaginarul descendentei din imparati bizantini cu realitatile mai prozaice, dar foarte fertile din punct de vedere literar, ale rubedeniilor ciocoiesti destul de apropiate din punct de vedere genealogic, dar de a caror lume Duiliu Zamfirescu se va distanta prin literatura si prin rafinamentul manierelor sale", scrie istoricul Filip Lucian Iorga, in lucrarea "Stramosi pe alese - calatorie in imaginarul genealogic al boierimii romane".

acum 68 luni (7 Jul 2015)

Unul dintre cei mai mari scriitori romani, Duiliu Zamfirescu, a dat literaturii romane adevarate capodopere, iar unul dintre romanele sale de succes a fost "Tanase Scatiu". Romanul, care face parte din Ciclul Comanestenilor, alaturi de "Viata la tara", "In razboi", "Indreptari" si "Anna", ne prezinta in persoana lui Tanase Sotirescu, zis Scatiu, un arendas bogat, tipul de boier care se casatoreste doar pentru a parveni si a intra in politica. Ruda prin alianta cu Duiliu Zamfirescu

Acest Tanase Scatiu, nume inventat de scriitor, a existat in realitate, Duiliu Zamfirescu inspirandu-se din viata lui Dimitrie Simionescu Ramniceanu, ruda prin alianta cu autorul romanului. Mama scriitorului, Sultana, provenita din familia cu sapte copii a negustorului Mincu, era sora cu arhitectul Ion Mincu si cu Ecaterina, care s-a casatorit cu Petrica Constantinescu. Ecaterina si Petrica Constantinescu au fost parintii fragilei Elena, care a fost maritata cu Dumitru Simionescu Lungu Ramniceanu, arendas bogat, proprietar a peste 20.000 de hectare, fiu al unei Zoita grataraciaoica. Scriitorul a stiut sa imbine imaginarul descendentei din imparati bizantini cu realitatile mai prozaice, dar foarte fertile din punct de vedere literar, ale rubedeniilor ciocoiesti destul de apropiate din punct de vedere genealogic, dar de a caror lume Duiliu Zamfirescu se va distanta prin literatura si prin rafinamentul manierelor sale", scrie istoricul Filip Lucian Iorga, in lucrarea "Stramosi pe alese - calatorie in imaginarul genealogic al boierimii romane". Conacul, confiscat de comunisti

De altfel, starea cladirii a devenit jalnica dupa preluarea acesteia de catre comunisti, care in anii 50 l-au transformat in sediu al Intreprinderii Agricole de Stat.

Despre boierul Ramniceanu se spunea ca atunci cand venea de la Parlament in vacanta, la conacul sau de la Bontesti, era asteptat in sat cu fanfara, iar in cinstea sa satenii chefu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro