Cine a fost, in realitate, Acarul Paun si cum s-a ajuns de la un accident feroviar cu zeci de morti la una dintre cele mai folosite expresii romanesti

Cine a fost, in realitate, Acarul Paun si cum s-a ajuns de la un accident feroviar cu zeci de morti la una dintre cele mai folosite expresii romanesti

Un vagon de clasa I a avut putin de suferit fiind ocupat doar de cinci calatori, care au scapat teferi. Numarul mare de morti si de raniti a fost cauzat si de faptul ca multi calatori circulau fara bilet si se aflau pe acoperisul vagoanelor sau pe tampoane. Drama a fost amplificata si de cruzimea unei bande de hoti din zona care a jefuit mortii, dar si victimele aflate inca in stare de soc si incapabile sa reactioneze. La fata locului au sosit autoritati, medici, ziaristi din Prahova, Buzau, Bucuresti, iar cand trenul cu ranitii de la Vintileanca a ajuns in Gara de Nord, insusi Carol, printul mostenitor, a venit sa-i incurajeze pe raniti. O parte a presei, inclusiv ziarul "Adevarul", considera ca vinovati de producerea acestei tragedii ar fi fost toti guvernantii, care se confruntasera ceva mai inainte cu alte accidente la fel de grave, precum cele de la Baile Felix si Valea Larga.

acum 112 luni (26 Mar 2015)

A absolvit o scoala de scurta durata la Buzau si, in 1906, s-a angajat ca acar, manevrant de macaz, la statia Vintileanca, acum Sahateni. Casatorit si tata a patru copii, Ion si-a facut constiincios datoria de angajat al statului, pana la accidentul din 2 iulie 1923, momentul care avea sa-i aduca renumele. In accidentul produs in gara de care apartinea Ion Paun, trenul accelerat 701 Bucuresti - Chisinau s-a ciocnit de un tren marfar stationat. Pentru ca acumulase cateva minute de intarziere, mecanicul George Georgescu a marit viteza insa trenul, care nu avea programata nicio oprire in halte, a fost dirijat gresit, pe o linie secundara. Cateva clipe dupa impact s-a asternut o liniste de mormant. Au murit in acea dimineata zeci de oameni Locomotiva si primul vagon, cel cu bagaje, au deraiat. Un vagon de clasa I a avut putin de suferit fiind ocupat doar de cinci calatori, care au scapat teferi. In vagonul de clasa a II-a, zece calatori aflati pe culoar au murit iar ceilalti au fost raniti. Carnagiul s-a produs la clasa a III-a, unde calatoreau aproximativ 200 de persoane. Ancheta care a urmat a stabilit ca accidental feroviar s-a soldat cu 66 de morti si 105 raniti, multi dintre calatori pierind deoarece calatoreau pe acoperisuri, scari si tampoane. Acarul Ion Paun si impiegatul de miscare Tudose Gheorghe au fost atentionati si au fugit. Vestea a ajuns cu repeziciune la toate ziarele din tara care au scos editii special Potrivit unui numar al ziarului Adevarul, din vara anului 1923, au fost folositi militari pentru operatiunile de salvare. "La ora 18, o parte dintre raniti, vreo 60 la numar, au fost trimisi la spital la Bucuresti. Vaietele ranitilor si tipetele disperate ale membrilor familiilor acestora venite la Sahateni au impresionat puternic pe cei sositi din curiozitate", scriau jurnalistii vremii, de la Adevarul. In articolele publicate imediat dupa eveniment, ziaristii vremii vorbeau despre un numar mult mai mare de victime. "Doua echipe de soldati au plecat c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro