Obiceiul este prezent in Loman, Pianu de Sus, Purcareti, Strungari sau Laz, sate ale comunelor Sasciori si Pianu. Cea mai originala exprimare a acestei credinte o intalnim la Loman, un catun de ciobani, pierdut prin Muntii Sebesului. Muzeul in aer liber de la numarul 52 Pe strada principala din sat, la numarul 52, este o poarta mare de metal. La romanii din aceasta zona exista de multa vreme credinta ca sufletul omului e luat de Gaia - pasarea care face trecerea peste raul ce desparte lumea viilor de cea a mortilor. "Semnificatia acestui este strans legata de mentalitatea arhaica a poporului, care isi imagineaza sufletul sub forma de pasare, credinta la fel de veche a popoarelor indo-europene", afirma folcloristul, originar din aceasta zona a tarii, intr-o monografie despre localitatile din zona Vaii Sebesului. "La barbatii batrani, stalpul are in varf o cruce mica, iar la cei tineri si neinsurati, o pasare ca un porumbel din lemn, in marime naturala. , cum i se spune, e vopsit de obicei in albastru inchis", povesteste parintele Nicolae Popa din Loman. Monumente funerare unicat Stalpii funerari de la Loman sunt monumente funerare unicat asemanatoare cu celebra opera Coloana Infinitului de la Targu Jiu. De altfel, insusi marele Constantin Brancusi s-a inspirat atunci cand a realizat opera monumentala din acesti stalpi funerari, dupa cum afirma etnologul Gheorghe Pavelescu: "... Din acest tezaur folcloric Brancusi a prelucrat doua motive: pasarea-suflet si octaedrul stalpilor funerari, introducand astfel in cultura contemporana universala o experienta de veacuri a poporului roman". Astfel daca la mormantul barbatilor se pun stalpi funerari si pasari, la mormantul femeilor se asaza cruci din lemn frumos decorate cu motive geometrice. Sunt un fel de troite in miniatura, veritabile opere de arta. Obicei adus de romani in Dacia Obiceiul a evoluat in timp, iar in prezent sunt foarte putini mesteri cioplitori care sa realizeze stalpul si porumbelul. In vechime, se infigeau ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro