Chestiunea Bugetului pe 2015: spuse si nespuse

Chestiunea Bugetului pe 2015: spuse si nespuse

Echilibrul social si politic depinde de furnizarea de bunuri publice si asigurarea contra riscurilor care pot depasi resursele simplilor cetateni de a se apara de vicisitudini. Mutatis mutandis, aceasta problema priveste si bugetul public din Romania in transformarea de dupa 1989, tara cu dezechilibru major intre numarul pensionarilor si cei ce lucreaza (rata de participare pe piata muncii este mica la noi fata de media din UE), cu economie subterana mare, cu trasaturi de economie in curs de dezvoltare. In Europa, guverne de stanga, de dreapta, au fost obligate de criza sa adopte masuri de corectie a unor mari dezechilibre dincolo de doctrinele imbratisate. Sa amintim si atentia cvasi-generala pe care oamenii politici, constransi de imprejurari foarte dificile, o acorda nevoii de a continua reforma finantei, de a lupta imptriva evaziunii fiscale si "?tax-avoidance" (scandalul ce implica nume mari din business-ul international si statul Luxembourg ca paradis fiscal este mai mult decat elocvent), de a gasi o balanta mai justa intre productie si distributia veniturilor pentru a sustine cresterea economica. Este de subliniat ca intr-o perioada de criza persistenta, pe arii lungi (cum este acum in Europe) inclinatiile de consum si investire se modifica in raport de asteptarile actorilor economici. Socoteli de genul taiem cheltuieli publice concomitent cu taieri de taxe si impozite pentru a impusca doi iepuri cu o singura lovitura (adica reducere de deficit bugetar si stimulare a sectorului privat prin "evictiune" (crowding out) diminuat), sunt simpliste si usor devin incorecte in conditiile dezintermedierii financiare evocate mai sus. Este de neinteles de ce gradul de colectare a TVA este atat de scazut, chiar daca ne-am compara cu economii din Sud Estul Europei (nici nu este de inteles de ce colectarea TVA nu este ameliorata in conditiile in care magazinele retelelor mari au proliferat ca ciupercile dupa ploaie inlocuind mici magazine unde evaziunea este lesne de practicat). Ani de-a randul Romania a alocat pentru pozitia bunuri de capital din bugetul public intre 4-4,5% din PIB si eficienta a fost ca si cum s-ar fi cheltuit mai putin de 2% (daca am aplica standarde de eficienta europene). Este de neinteles cum la ministerele care administreaza investitii publice de interes national sa se modifice planul de investitii in functie de cine vine la sefia institutiei.

acum 68 luni (24 Nov 2014)

>

Eurostat prognozeaza pentru anul urmator un deficit, potrivit metodologiei ESA (pe angajamente, nu cash cum face FMI), de aproximativ 2,8% din PIB.

Altfel spus, ar fi dublul deficitului programat pentru 2015 in concordanta cu traiectoria consolidarii fiscale asumate de autoritatile publice (nu discutam pertinenta tintei de 1.4%). Aceasta situatie este de judecat tinand cont de faptul ca economia autohtona, daca am exclude impactul agriculturii, a avut o crestere medie reala de cca 2% in anii recenti.

Presiunile pe bugetul 2015 ar veni in principal din efectul scaderii CAS cu 5% efectul pe latura ofertei (supply side) fiind iluzoriu nu numai intrucat conditiile economice de ansamblu sunt vitrege (voi reveni asupra aspectului); avem si nevoia de a mari resurse pentru bugetul Apararii in contextul geopolitic tot mai complicat si exista plati de facut in favoarea cetatenilor care au castigat procese cu statul roman. Datoria publica este in jur de 39% din PIB (fata de cca 14% in 2008) si serviciul datoriei s-a dublat in anii crizei pana la 1,7-1,8% din PIB. Perceptia Romaniei este ameliorata, cu marje la obligatiunile sale suverane, sub 200 puncte de baza, dar noi framantari pe piete pot urca serviciul la peste 2% din PIB. Inedit este surplusul inregistrat la finele lui octombrie, a.c, de 0,1% din PIB; Se poate gandi ca este rezultatul unei executii bugetare care a tinut cont de anul electoral. Dar MFP se pare ca a pus la dispozitia ministerelor alocari de fonduri necesare pentru efectuarea de cheltuieli programate si ca, tot astfel, administratiile locale nu au fost private de sume solicitate . A aparut, probabil, un efect de disuasiune in efectuarea cheltuielilor provocat de contextul general al luptei impotriva coruptiei. Dar trebuie vazut la cat si ce din ceea ce nu s-a cheltuit in 2014 se poate renunta in 2015 in maniera "??structurala" - ?ca parte dintr-o recompunere a cheltuielilor bugetului, la nivel central si local. Mai jos ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro