Cercetatoare din Romania, premiata de Asociatia Americana de Istorie pentru o lucrare publicata la Oxford

Cercetatoare din Romania, premiata de Asociatia Americana de Istorie pentru o lucrare publicata la Oxford

"La inceput, costurile de transmisie erau ridicate, asa ca se transmitea doar informatia esentiala, motiv pentru care telegramele erau uneori asociate cu superficialitatea si senzationalismul, spre deosebire de jurnalismul de care, spuneau unii, era mai cumpatat, necesita timp, nu era motivat doar de dorinta de a vinde stiri, avea anumite calitati literare pe care o telegrama scrisa in pripa nu le avea. Din punct de vedere istoric, au existat mai multe modalitati de a le obtine, printre care: mai rar, un patron generos, de exemplu un nobil sau un print care era dispus sa finanteze activitatea ziarului, ceea ce inseamna ca astfel de publicatii erau mai putin dependente de alte surse de venituri cum sunt incasarile din abonamente, inclusiv abonamente facute de catre institutiile statului, sau publicitate.

acum 24 luni (12 May 2018)

Amelia Bonea (39 de ani) este din Satu Mare, a terminat facultatea si masteratul la Universitatea din Tokyo, Japonia, specializarea Studii Regionale Asiatice si Cultura Japoneza Comparata. Palmegiano" din partea Asociatiei Americane de Istorie, pentru cea mai buna carte de istoria jurnalismului publicata in anul precedent.

"Ideea de a hrani publicul cu " In acest volum, Amelia Bonea si-a prezentat concluziile dupa un studiu asupra istoriei tehnologiilor de comunicatie si a explicat felul in care telegraful a influentat presa din acele vremuri. "Telegraful a fost prima tehnologie de comunicatie care le-a permis oamenilor sa transmita mesaje prin intermediul semnalelor electrice, ceea ce inseamna ca stirile puteau fi transmise dintr-un loc intr-altul mult mai rapid decat inainte, cand lumea era dependenta de mijloace de transport cum erau trasurile de posta sau vapoarele. Asta a revolutionat multe domenii de activitate, nu doar jurnalismul, de exemplu, operatiunile militare, administratia, transportul feroviar si marin, comertul, chiar si in domeniul medical se putea consulta un doctor prin intermediul telegrafului, la fel cum se intampla in ziua de astazi cu internetul", a explicat Amelia. Si, ca un detaliu deloc lipsit de insemnatate, uneori, mesajele transmise din Marea Britanie treceau prin Bucuresti inainte de a fi receptionate la destinatie, in India coloniala. "Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, reteaua telegrafica s-a extins atat de mult, incat acoperea majoritatea regiunilor globului, inclusiv teritoriul Romaniei de astazi. Cu alte cuvinte, reteaua de telegraf a fost una globala, pe fundatiile careia s-au construit cam toate tehnologiile de comunicatie care au urmat, inclusiv internetul." "La inceput, costurile de transmisie erau ridicate, asa ca se transmitea doar informatia esentiala, motiv pentru care telegramele erau uneori asociate cu superficialitatea si senzationalismul, spre deosebire de jurnalismul de care, spuneau unii, era mai cumpatat,... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro