O parte din sfaturile parintelui de la Prislop sunt cuprinse in lucrarea "Despre durerile oamenilor", in care se regasesc marturiile mai multor persoane care au trait in apropierea parintelui Arsenie Boca. Ghitescu (Brasov) care a asistat la una din predicile tinute de parintele Arsenie Boca la altarul din padurea Manastirii Sambata, unde vorbea despre bunatate si egoism, despre acceptarea invataturilor vietii, deznadejde, mila, modestie, ambitie si cruzime:

", acestea sunt primele cuvinte pe care le-am auzit spuse de Parintele Arsenie, rostite cu o voce puternica si care nu admitea replica, in ziua de 1 iulie 1946. Mi s-a parut un raspuns la nedumerirea mea in privinta acestor doua notiuni: iad si rai post mortem, pe care nu le puteam concepe nici ca o gradina frumoasa, nici ca un rau de foc, reprezentand fericirea si nefericirea vesnica. Cu aceasta afirmatie categorica si-a inceput Parintele Arsenie seria de predici tinute zilnic, uneori si de doua ori pe zi, intre 1 si 20 iulie, de la altarul din padurea Manastirii Sambata".

Parintele hotarase sa tina aceste predici in special pentru intelectuali, iar pe tarani ii sfatuia sa plece sa-si vada de gospodariile lor, caci, zicea Parintele:

"Cu un intelectual am mai multa bataie de cap decat cu o mie de tarani".

Aceste predici pe care le ascultau fascinati au fost o adevarata scoala revelatorie de spiritualitate crestina pentru majoritatea ascultatorilor, crestini prin traditie si Botez, dar nu si prin intelegerea mesajului lui Hristos in viata veacurilor pamantesti.

La intrebarea: De ce este atata suferinta in lume? Parintele a raspuns raspicat: "Evaziune de la suferinta nu cunosc: si Hristos a suferit. Raspunsul era clar: Hristos a suferit ca om, nu ca Dumnezeu, deci, si tu, omule, poti rabda si nu crucificat, toate celelalte dureri fizice sau morale, indurate fara cartire sau deznadejde.

Citeste intreg articolul pe adevarul.ro