Perioada maxima de dezvoltare a resedintei voievodale o cunoaste sub domnia lui Matei Basarab care dubleaza practic grosimea zidurilor, reface santul de aparare, ce urmeaza traseul fortificatiilor lui Petru Cercel. Intregul oras a fost inconjurat de un val de pamant cu palisada de lemn si sant, intarit cu bastioane (1645-1646), pastrat in parte pana azi.

Din initiativa domnului au fost refacute conducta din tuburi ceramice care aproviziona cu apa curtea, baia domneasca, podurile de peste Ialomita, mai multe troite, ciutaria domneasca si altele. Acest sant, cu o latime si o adancime de 3 metri, era dublat de un val de pamant pe o lungime de 5 kilometri peste care se ridica o palisada de busteni. Pe zidul de piatra au fost amenajate 10 bastioane de forma rectangulara (astazi se mai vad urmele a 7 dintre acestea) cu o suprafata de 40 x 45m. Curtea Domneasca Curtea Domneasca din Targoviste reprezinta un complex de cladiri si fortificatii medievale ce au avut rol de resedinta a unor voievozi ai Tarii Romanesti si, totodata, punct relativ important in sistemul defensiv al tarii. De mici dimensiuni, resedinta domneasca in prima sa etapa de existenta era alcatuita dintr-o cladire de piatra cu beci, aparata de o fortificatie din lemn, ambele inaltate dupa 1400. Mai tarziu, in jurul anului 1415, tot Mircea cel Batran adauga si primul lacas de cult cunoscut sub numele de Biserica - paraclis sau Biserica Doamnei. Dupa 1431, cand Targoviste ramane singura capitala a Tarii Romanesti, Vlad Dracul (1437 - 1448) initiaza ample lucrari de constructie, transformand curtea initiala intr-un adevarat ansamblu rezidential: casa mare domneasca, zidul de incinta, care include si biserica, iar perimetral, la cca 30 m spre sud-vest si nord, marele sant de aparare. Urmasul si fiul sau Vlad Tepes (1456 -1462) completeaza ansamblul cu binecunoscutul turn de aparare si supraveghere, supranumit mai tarziu, Chindia. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro