Alexandru Iacob, profesor de geografie la Colegiul National "Petru Rares" din Piatra Neamt, a avut ocazia sa descopere barajul de la Bicaz in urma unei vizite pe care a facut-o alaturi de colegii sai pe 23 noiembrie. "A fost o excursie ce a completat cercul pedagogic al profesorilor de geografie din orasul Bicaz si din zona, o vizita pentru care a trebuit sa obtinem si aprobarea celor de la Hidroelectrica. Inca din start, vizitatorii au fost preluati de doi angajati care lucreaza la baraj, si care le-au fost ghizi pe tot parcursul incursiunii in incinta. "Am fost avertizati de la inceput ca persoanele care sunt claustrofobe trebuie sa renunte, pentru ca urma sa parcurgem un labirint de galerii inguste. Insotitorii aveau lanterne, unul mergea in fata, celalalt in spate" "Vanele-ochelari" - solutia de avarie in cazuri extreme Primele elemente observate de grupul de profesori erau cifrele scrise pe zidurile galeriilor, date despre altitudinea la care se aflau in acel moment. La vremea respectiva, Marea Baltica era considerata a fi nivelul zero al Oceanului Planetar" Dupa parcurgerea unui tunel principal, profesorii au observat ca se ramificau o multime de galerii inguste in care incapeau maxim doua persoane umar la umar. "Pe mai multe nivele, sunt galeriile de vizitare si de mentenanta a echipamentelor. Sunt doua randuri de vane, doua in amonte si doua in aval. Aceste vane nu au fost deschise niciodata de la instalare, sunt doar pentru cazuri exceptionale. Vizitatorii au aflat ca in interiorul barajului sunt si doua seismografe care inregistreaza miscarile pamantului nu doar din tara, ci si din zone indepartate ale lumii. "Noua ne-au prezentat un seismograf, modern si automatizat, care masoara singur si transmite date la Institutul de Fizica a Pamantului. De asemenea, ni s-au prezentat si niste seismograme inregistrate. Ni s-a spus ca mai este unul, de tip vechi, dar nu am ajuns sa-l vedem" Conform specialistilor barajul de la Bicaz este rezistent la un cutremur de pan... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro