Ce mancau taranii romani in secolul XIX: "Prefera sa le moara copiii decat sa-i spurce in post cu lapte sau oua"

Ce mancau taranii romani in secolul XIX:

"Hrana taranilor este sobra, neingrijita si neregulata, caci consta mai mult in mamaliga facuta din faina de porumb, pe care o intrebuinteaza ca paine, iar in zilele de post, numai cu sare, cu ceapa sau cu usturoi. Dupa doua zile de post negru, "nenorocita mama" recurge la transformarea hranei pasarilor de curte in hrana umana: macina "niste ramasite de orz, ovaz si grau amestecate si ramase de pe urma masinii de treierat pe care le pastra pentru a le da la pasari". "In loc ca primavara, cand, slabit din iarna, trebuie sa inceapa o munca excesiva de septe-opt luni de zile, in loc de a cauta sa-si aleaga in alimentatie substante echivalente fanului sau orzului ce il da calului sau, el din contra se supune unui regim de paie, de substante cu totul nehranitoare, in timp de 7 saptamani!", spune medicul C.I. Pe de alta parte, din ironia din textele medicilor reiese dispretul acestora pentru tarani: "medicul, ca si o buna parte a elitei de altfel, ii considera pe tarani o specie inferioara de fiinte inculte, indaratnice, lenese, rauvoitoare, care, din pacate, constituie 80% din populatia Romaniei si care trebuie deci transformata, modernizata si, in cele din urma, civilizata".

acum 105 luni (26 May 2015)

"Hrana taranilor este sobra, neingrijita si neregulata, caci consta mai mult in mamaliga facuta din faina de porumb, pe care o intrebuinteaza ca paine, iar in zilele de post, numai cu sare, cu ceapa sau cu usturoi. Uneori gatesc si bucate facute cu diverse ierburi, numai cu apa si putina faina sau din ciuperci si fructe salbatice adunate din vreme si uscate;

Cu acest sobru si saracacios nutriment traiesc doua din trei parti ale anului, incat trupurile lor robuste slabesc, iar cele debile si copiii cad la boale gastrice. In restul timpului, numai trei luni de dulce mananca ceva mai mult: lapte acru, branza vartoase, oua si peste, mai ales sarat, care le place mult; foarte rar carne, pe care o gatesc simplu de tot, numai cu apa si putina ceapa ori fripta. Medici, tarani si igiena rurala in Romania de la 1860 la 1910", aparuta la Editura Humanitas. Castravetii acri si varza murata in sare joaca un rol insemnat in mancarea de post a omului muncitor" Ion Ionescu de la Brad, medic roman din secolul XIX

Ceapa cu mamaliga, praz cu mamaliga, usturoi cu mamaliga... Doctorul Manolescu sustine, in 1895: "A manca ceapa cu mamaliga, sau praz cu mamaliga, sau muraturi cu mamaliga, sau varza acra cu mamaliga, sau usturoi cu mamaliga, sau terci cu mamaliga, sau castravete verde cu mamaliga, sau prune (chiselita) cu mamaliga, sau lastari de vita si agurida cu mamaliga etc. Exemple ce se vad des si in toate regiunile tarii este a manca dupa un sistem vegetarian sarac si prin urmare a se asemana cu un ierbivor ce se hraneste cu vegetale tocate, macinate sau fierte".

"Din cauza regimului ce duce acum, unit abuzului ce fac de ierburi si poame necoapte si de rea calitate rezulta o influenta trista asupra fizicului si moralului sau precum si asupra progeniturii sale.

Medicul Ion Ionescu de la Brad se ingrozeste cand pune in balanta munca si mancarea taranului. Castravetii acri si varza murata in sare joaca un rol insemnat in mancarea de post a omului mun... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro