Ce feluri de mancare se gaseau in meniul romanilor acum 100 de ani. Mamaliga si verdeturile erau la ordinea zilei

Ce feluri de mancare se gaseau in meniul romanilor acum 100 de ani. Mamaliga si verdeturile erau la ordinea zilei

De altfel, medicii si agronomii de acum o suta de ani se pare ca faceau recomandari insistente de interzicere a comercializarii porumbului alterat si incurajau cultivarea de catre tarani a unor soiuri de porumb cu coacere mai timpurie, incercau sa-i invete pe acestia cum sa recolteze si sa pastreze corect porumbul si sa ii lamureasca in privinta pericolelor consumului de porumb stricat si ale consumului excesiv de porumb, in general. Astfel, autorul considera ca numeroasele zile de post (peste jumatate din zilele anului) si mai ales lunga perioada de post din primavara (Postul Mare) contribuiau mult la starea de malnutritie a taranilor: "S-a remarcat de catre multi medici romani ca, teranul postind, se hranesce rau tocmai pe timpul cand are cea mai grea munca a campului, pe postul Pascelui; In cuprinsul ei regasim un amestec interesant de bucatarie romaneasca traditionala (cu sarmale de post, ciorba de potroace, cozonaci moldovenesti, ardei umpluti, uneori un pic mai rasfatata, alaturand celor mai ieftine frunze de primavara si oarece carnita, precum in mancarea de macris sau stevie cu carne), impletindu-se cu noutati apusene, precum "torta de Berlin" ori "strudelul de Tyrol", risotto, unt de vanilie;

acum 66 luni (21 Apr 2015)

Painea a inceput sa apara tot mai des pe mesele romanilor abia de la jumatatea anilor '50 dupa ce, pana atunci, fusese un aliment mai rar folosit. Gradul mare de saracie al romanilor i-a obligat pe acestia sa inventeze si sa apeleze la aproape orice se putea pune intr-o cratita pentru a fi fiert si folosit ca aliment, intr-o forma sau alta.

Practic, primavara, cam de cand ieseau urzicile, loboda, stirul, pastaile, de atunci nu se mai manca carne decat duminica; Bulzul la gratar era foarte des consumat si apreciat totodata, la care se adauga tocanita de ciuperci, cartofi, fasole iahnie sau "facaluita", zacusca de vinete sau ciuperci.

"Trebuie sa avem in vedere ca romanii, acum o suta de ani, aveau un grad de saracie mult mai mare decat in prezent, astfel ca mancarea, desi era un scop in fiecare zi, nu era atat de usor de asigurat ca in prezent, sa spunem; majoritatea romanilor au lucrat ani la randul, unii chiar generatii intregi, pe mosiile unor boieri, depindeau de ei si de ce le dadeau acestia. Dar oamenii se ingrijeau si singuri, incercau sa-si asigure singuri mancarea de zi cu zi, chiar daca era foarte greu.

Se manca mamaliga aproape in fiecare seara cand oamenii veneau de la munca sau de la camp, eventual mamaliga cu lapte si bulz. In zilele de post se manca tot mamaliga, dar cu zeama de urzici, stevie, macris sau tocana de ciuperci, fasole - iarna. Merindele la munca de la camp consta in mamaliga rece - mai rar paine, cu slanina, foarte des ceapa, oua fierte-tari si, ocazional, branza. Gheorghe Crainiceanu, se apleca asupra hranei romanului de acum o suta de ani - "Alimentatiunea in diferite regiuni ale terii si in diferite timpuri ale anului".

Taranii alcatuiau la vremea aceea, dupa cum se stie, cea mai mare parte a populatiei tarii, iar situatia lor era departe de fi una infloritoare: un deceniu mai tarziu, tocmai aceasta viata grea avea sa duca la izbucnirea misca... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro