Ce este PHEME, un proiect finantat din fonduri europene care ar putea schimba modul in care folosim Internetul

Ce este PHEME, un proiect finantat din fonduri europene care ar putea schimba modul in care folosim Internetul

> Acesta isi propune sa analizeze veridicitatea datelor, mesajelor, apelurilor si comunicatiilor, un fel de urias detector de minciuni care se verifice in timp real mesajele, sa le compare cu datele existente in bazele de date interconectate din intreaga lume si care sa poata emite, instataneu, o evaluare a veridicitatii mesajelor. Interesanti nu sunt ei, persoane de obicei la limita resurselor financiare si izolati sociali, ci modul in care sunt repartizati in retele de difuzare de mesaje si de atac asupra punctelor considerate de interes. Dar, pe de alta parte, revine marea intrebare: nu cumva este posibil ca un asemenea tip de algoritm, conceput pentru a lupta impotriva dezinformarii si folosirii frauduloase a acestui bun public cu valoare inestimabila care este Internetul, sa fie folosit de strategii diverselor campanii din cadrul razboaielor informationale pentru scopuri care sa-l deturneze de la menirea sa initiala?

acum 46 luni (6 Sep 2016)

>

Acesta isi propune sa analizeze veridicitatea datelor, mesajelor, apelurilor si comunicatiilor, un fel de urias detector de minciuni care se verifice in timp real mesajele, sa le compare cu datele existente in bazele de date interconectate din intreaga lume si care sa poata emite, instataneu, o evaluare a veridicitatii mesajelor. Proiectul pleaca de la nevoia de a oferi o tehnologie esentiala pentru lupta impotriva zvonurilor, informatiilor false sau denigratoare, parte a unor razbunari personale sau componente ale unor campanii profesioniste de dezinformare, prezente indeosebi pe retelele de socializare, dar si in media online... zvonuri care devin mai apoi stire, influentand cvasi-instantaneu piete, mentalitati, dezvoltand fenomene de masa, amplificand eventual miscari de strada, etc.

Echipele de cercetatori s-au concentrat pe patru tipuri de zvonuri, realizand modele ale difuzarii lor pe retelele de socializare si in media online, ideea finala fiind ca se va ajunge la performanta ca pe ecranul utilizatorului de Internet sa apara notificarea privind veridicitatea mesajului. Iata cele patru tipuri de informatii pe care trebuie sa le identifice proiectul:

- speculatia: ipoteze asupra viitorului (alegatii militare, scenarii tip conspirationist etc.) - controverse: dezbateri (vaccinarea copiilor, politica etc.) - transmisie (transmitere involuntara de informatie eronata, fara dorinta de a face rau) - dezinformare (transmiterea voluntara de informatie eronata). apoi urmeaza a analiza comparativa cu bazele de date considerate ca extrem de sigure, spre exemplu in cazul informatiei medicale este folosit PubMed, cea mai mare baza de date online din lume, continand publicatii medicale originale; In cazul ziaristilor din mediul digital, exista o sursa deschisa, bazata pe platforma de filtrare si verificare Ushahidi pusa la punct de cei de la SwiftRiver. Scopul este de a produce algoritmi de analiza a veridicitatii informatiei ca surse de... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro