Acesta poate fi cel mai important efect al deciziei BNR de a reduce rezervele minime obligatorii.

BNR a anuntat reducerea dobanzii-cheie la 3% pe an de la 3,25% si scaderea ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei, de la 12% la 10%. La inceputul lunii august, Banca Centrala a anuntat scaderea dobanzii-cheie de la 3,5% la 3,25% pe an, insa a mentinut rezervele minime obligatorii atat pentru pasivele in valuta, cat si pentru cele in lei.

Acum analistii vorbesc despre o crestere a lichiditatii in piata care conduce spre repornirea economiei prin alocari mai mari de la buget pentru investitii. Pe de alta parte, cresterea de lichiditate ar putea impinge in jos dobanzile la credite. Bancile vor avea mai multe lichiditati si vor putea achizitiona titluri de stat. Insa scaderea nu va fi foarte mare fiindca deja unele banci practica dobanzi mici, de 5% pentru creditele ipotecare in lei", este de parere acesta.

Analistii economici spun ca decizia BNR era una previzibila si ca, in acest mod, dobanzile de pe piata interbancara, care erau mult sub cea de politica monetara, se recupleaza la dobanda-cheie astfel incat sa existe o predictibilitate. Pe de alta parte si inflatia a scazut foarte mult, peste asteptari", afirma Craciun. Presedintele Consiliului Fiscal spune ca, in viitor, este posibil ca dobanda de politica monetara sa scada la 2,75% si, in functie de inflatie, dar si de evolutia interna si externa, aceasta sa se mai reduca. Pe de alta parte, diminuarea investitiilor, cu accent pe cele publice, a avut un efect de domino in economia reala. Astfel, in conditiile in care in ultima perioada s-au redus semnificativ atat investitiile private, cat si finantarea de catre stat a proiectelor de infrastructura, care implicau un numar considerabil de subcontractori, executanti si diversi furnizori, s-au creat premisele unui blocaj de plati in lant. "Cresterea numarului de bilete la ordin si cecuri refuzate la plata este cauzata de inca... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro