Ce a reusit sa faca Iohannis pe plan extern pentru Romania

Ce a reusit sa faca Iohannis pe plan extern pentru Romania

Acesta este momentul in care ne aflam cred eu intuit corect ca urgenta de Klaus Iohannis care a rostit, la timp si in clar, cele doua angajamente majore de sincronizare care se asteptau de la Romania: pe de o parte sustinere neconditionata fata de marele proiect de interconectare interna al UE (intr-o prima etapa, cel presupus de Uniunea Europeana a Energiei), dar, in acelasi timp, a prezentat la fel de ferm sprijinul nostru de tara pentru cea mai importanta conexiune externe pe care o construieste acum UE, tot pe mari proiecte, in relatia cu SUA. Un raspuns penibil il da Master planul retelelor de transport, trimis de atatea ori cu corecturi si refuzuri de la Bruxelles, continuare demna a haosului in domeniu gerat perfect de toate guvernele de pana acum, cu rezultatul ca discutia reala despre interconectarea de sisteme se opreste, fizic, la granita de vest a Romaniei.

acum 88 luni (31 Mar 2015)

>

Sigur ca, preocupati cu altceva, prinsi de spectacolul halucinant al moristii infernale ce trimite aproape zilnic la DNA sau la Parchetul General politicieni de prim rang, fosti sau (mai ales) actuali ministri si parlamentari, nu ati avut timp sa observati ca se intampla si ceva pozitiv. Pozitiv si de amploare, remarcat ca atare, cu sublinierea necesara de noutate, de analistii specializati in probleme romanesti pe care-i intalnesc periodic la Bruxelles. Ca atare, declansand, asa cum remarcam cu ocaza recentului Summit european, operatiunea foarte complexa si de durata, dar urgenta, necesara si salutara, a resincronizarii Romaniei cu agenda profunda a Uniunii Europene si cea a spatiului euroatlantic.

Este o chestiune prioritara deoarece cele doua spatii erau mai demult in proces de recoagulare in jurul unor prioritati noi, colosal de importante (pe care Romania decisese sa le ignore sau sa li se opuna direct, asa cum a fost, printre altele, proiectul Uniunii Europene a Energiei), definite acum drept proiectele strategice. De fapt, dupa parerea mea, ar trebui sa fie numite proiectele strategice de supravietuire ale unei constructii ale carei fundamente fusesera profund erodate de criza economica, financiara si sociala si care trebuia relansata.

Acesta este momentul in care ne aflam cred eu intuit corect ca urgenta de Klaus Iohannis care a rostit, la timp si in clar, cele doua angajamente majore de sincronizare care se asteptau de la Romania: pe de o parte sustinere neconditionata fata de marele proiect de interconectare interna al UE (intr-o prima etapa, cel presupus de Uniunea Europeana a Energiei), dar, in acelasi timp, a prezentat la fel de ferm sprijinul nostru de tara pentru cea mai importanta conexiune externe pe care o construieste acum UE, tot pe mari proiecte, in relatia cu SUA.

Europa simte urgenta acestei resincronizari cu spatiul euroatlanic, una de tip economic ce va fi permisa prin viitorul Acord extins de l... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro