Masura secularizarii averilor manastiresti, adoptata in 1863, la patru ani dupa Unirea Principatelor, este considerata una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea Romaniei. Legea prevedea ca: "Toate averile manastiresti inchinate (manastirilor grecesti) si neinchinate, precum si alte legate publice sau daruri facute de diferiti testatori si donatori din Principatele Unite la Sfantul Mormant, Muntele Athos, Sinai precum si la mitropolii, episcopii si la metoacele (manastiri mai mici) lor de aici din tara si la alte manastiri si biserici din orase sau la asezaminte de binefacere si de utilitate publica, se proclama domeniuri ale Statului Roman, iar veniturile acestor asezaminte vor fi cuprinse in bugetul general al statului". Escapadele lui Cuza deghizat in om de rand In numarul 3, din anul 1902, al publicatiei "Sezatoarea" ("Revista de folklor"), Simion Teodorescu-Kirileanu, institutor, folclorist si scriitor, a publicat mai multe legende culese din zona Moldovei care au ca tema domnia lui Cuza. Se facea fel si chip, numai ca sa cerce pe slujbasi - cum isi cauta de slujba, sa vada pe cei mai mari cum se poarta cu cei mai mici, cei bogati cu cei nevoiesi si tot asa cu fiecare. Nici nu stiai de unde rasare si unde se iveste, numai te trezai fata-n fata cu acest Domn mare, vrednic in toate si bun la inima", descrie autorul articolului obiceiul cunoscut al lui Cuza de a cerceta incognito viata reala din satele romanesti. Teodorescu Kirileanu spune ca, intr-una din zile, in timp ce se afla prin targul Pietrei (Piatra Neamt), Voda s-a imbracat taraneste (cu suman, cusma, opinci, din cap si pana-n picioare), aratand a "gospodar getbeget" si s-a pornit calare spre manastiri. "Cum mergea asa, mereu se uita la fiecare sat: baga sama la toate, graia cu orisicine se intilnea, fara deosebire si ispitea pe toti, de multe de toate" Cuza, biciuit de vataful manastirii Povestea spune ca domnitorul a obosit la un moment dat si a facut un popas... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro