De sute de ani luna decembrie este asociata cu taiatul porcului. Din animalul crescut cu atentie in anul respectiv nu se pierdea nimic, carnea, organele, capul si membrele fiind toate transformate in preparate delicioase. Nu mai putin de 4-5 persoane munceau toata ziua pentru acest produs, care mai apoi era consumat doar de sarbatori. "De obicei porcul era taiat dupa data de 1 decembrie, cand incepea sa se raceasca afara. Taranii se trezeau cu noaptea in cap si terminau treaba tot cu noaptea in cap. La taiatul porcului participa familia si in cazuri exceptionale vecinii care aveau o datorie catre familia in cauza", explica Iosif Ciunterei, un tanar etnograf, care a crescut cu acest obicei. Acum 50-100 de ani, in lipsa masinilor de tocat carne, care au aparut in urma cu doar cateva decenii, taranii erau nevoiti sa marunteasca carnea cu cutitul pentru carnat. Odata maruntita, carnea era condimentata, cu sare, piper si boia, dar si cu usturoi din belsug. "Dupa ce carnea se toca, era pusa impreuna cu ingredientele in covata de lemn si se framanta de catre femeia casei foarte, foarte bine..."pana asuda" (n.r. Carnea era introdusa in intestine manual cu ajutorul degetelor, asta dupa ce intestinele erau si ele tratate. Pentru a putea fi curatate de grasime, aceasta operatiune se desfasura imediat ce intestinele erau scoase din porc si erau calde. Apoi, intestinele erau spalate cu apa cu faina de porumb si mai apoi lasate in apa cu sare pentru a-si spori rezistenta. Focul care incalzea locuinta era "responsabil" si de afumatul carnatului

Dupa ce carnatul era gata, acesta era impuns din loc in loc cu un ac si lasat peste noapte in apa, pentru a se odihni. Se folosea focul cu care se incalzea locuinta. Pentru ca preparatul sa aiba un gust bun, focul facut in acea perioada era intretinut doar cu lemn de fag. Mai apoi, acesta era luat din pod, taiat bucatele, prajit si pus in borcane cu unsoarea rezultata de la prajitul jumerilor. Era o mancare "rara"... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro