Cat de aproape a fost judetul Olt sa aiba resedinta la Turnu Magurele, nu la Slatina
Pretul loturilor de teren varia in functie de zona in care se gaseau: locurile de categoria I aflate in centrul orasului si in targ urmau a fi vandute la 4 lei/stanjenul cvadrat, iar cele de categoria a II-a situate pe strazile mari si aproape de targ costau 2 lei/stanjenul cvadrat, iar cele de categoria a III-a aflate in "mahalalele orasului si foburgului" - cate 1 leu/stanjenul, "dupa oranduiala ce s-au vandut si cele din Giurgiu si Braila". Proiectul a fost analizat si i s-a adaugat unarticol nou, ca amendament, care prevedea ca "stramutarea ocarmuirii si a tribunalului de la Slatina, la Turnu, se va face dupa noua inscriere a contribuantilor, cand atunci si de nu se va aduce la savarsire proiectul despre ratunjire in totalul sau, dar la acest judet trebuinta ar cere ca sa se faca ratunjirea potrivit cu intinderea acestui judet Oltul, pentru ca facandu-se mai inainte nu putina impedecare se va pricinui lacuitorilor la trebuintele lor, si zaticnire se va aduce trebilor administrative si judecatoresti, fiind unele sate si peste trei zeci de ceasuri distanta de noua capitala Turnu.
Proiectul din anul 1835 de mutare a capitalei judetului Olt de la Slatina, la Turnu Magurele, reprezinta unul dintre momentele "fierbinti", dar putin cunoscute in evolutia si dezvoltarea municipiului Slatina. Directorul Muzeului Judetean Olt, Laurentiu Gutica-Florescu, releva, in teza sa de doctorat, faptul ca, data de 20 decembrie 1835, potrivit Jruanlului Sfatului Administrativ al Tarii Romanesti transmis Marelui Vornic Din Launtru, a avut loc cercetare asupra "proiectului atingator de infiintarea noului oras Turnu, judetul Olt". In preambulul proiectului se arata ca, potrivit raportului Ocarmuirii judetului Olt exista o jalba inaintata domniei, cu acordul a 115 negustori, dar care mai putea aduna la 200 de subscrieri, in care se "arata dorinta de a infiinta oras nou la Turnu". Ratiunile erau evident legate de inflorirea comertului pe rute comercialer mai lesnicioase si avantajoase, in conditiile desfiintarii monopolului turcesc, dar si de prevederile Regulamentului Organic ce vizau sistematizarea si modernizarea institutionala a asearilor urbane din cuprinsul Tarii Romanesti.
Dincolo de perspectivele faste pe care le intrezareau adeptii mutarii capitalei judetului Olt se arata ca "Slatina se afla intr-un loc cu totul la margine si neindemnatic pentru cea mai multa parte a lacuitorilor judetului la trebuintele ce au cu autoritatile din capitala lui". Desfiintarea vamii interne de aici cu siguranta ca a insemnat pierderea unor atribute ale prosperitatii si a mutat centrul de greutate comercial pe axa Dunarii sau in marile centre urbane vecine - Craiova si Pitesti. Argumentul legat de asezarea Slatinei intr-un loc ce nu se afla la indemana populatiei judetului Olt in asigurarea facila a legaturilor cu institutiile administrative locale comporta si el semne de intrebare.
Proiectul prevedea ca noua capitala sa se intinda pe 200.000 de stanjeni cvadrati si sa aiba un islaz inconjurator de 1.670.000 stanjeni, in ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro