Care este "Cea mai cunoscuta lucrare a modernismului pe care aproape nimeni nu a vazut-o" dintr-un oras de pe malul Jiului, din Oltenia
"Cea mai cunoscuta lucrare a modernismului pe care aproape nimeni nu a vazut-o" este titlul articolului care elogiaza capodopera realizata de Brancusi in orasul de pe malul Jiului. De asemenea, criticul de arta mai sustine ca a mutat arta populata in avangarda populara, dar a reusit sa mentina sensurile de origine.
"Cea mai cunoscuta lucrare a modernismului pe care aproape nimeni nu a vazut-o" este titlul articolului care elogiaza capodopera realizata de Brancusi in orasul de pe malul Jiului. Martin Gayford povesteste ca a plecat din Sibiu la ora 9 dimineata si a ajuns la Targu-Jiu la ora 14,00, dupa un drum de 150 de mile. Soferul l-a avertizat ca, in Romania totul este incet, iar britanicul a inteles, la finalul calatoriei, de ce este "Cea mai cunoscuta lucrare a modernismului pe care aproape nimeni nu a vazut-o". Ghidul l-a informat pe criticul de arta si jurnalistul britanic despre carierele miniere din zona judetului Gorj si de modernizarea grosiera facuta in perioada comunista. Opera luii Brancusi lasata de marele artist pe plaiul natal si Romaniei este, potrivit criticului de arta britanic, o reprezentare tridemensionala a timpului: "Rezultatul este o imagine a unui chestii lungi, subtiri care se ridica in vazduh". Consiliul Local Targu Jiu a emis o hotarare prin care interzice contactul fizic al vizitatorilor cu operele lui Brancus, dupa ce Coloana a fost zgariata cu tot felul de obiecte de mai multi turisti. Brancusi a reusit sa mentina sensurile artei populare Martin Gayford relateaza si despre vizita de la celelalte doua opere ale lui Brancusi din Targu Jiu: Poarta Sarutului si Masa Tacerii. Jurnalistul britanic face si o scurta introducere in viata lui Brancusi si arata ca si-a aratat de tanar talentul pentru cioplitul lemnului, mai ales ca in satele romanesti se pot intalni modele spectaculoase, cum ar fi portile gigant, asa cum este Poarta Sarutului. De asemenea, criticul de arta mai sustine ca a mutat arta populata in avangarda populara, dar a reusit sa mentina sensurile de origine. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro