Caramida de la Pietroasele, dovada ca termele si castrul din zona au fost construite de o legiune a Imperiului Roman

Caramida de la Pietroasele, dovada ca termele si castrul din zona au fost construite de o legiune a Imperiului Roman

Marele savant a facut atunci primele si unicele sondaje arheologice executat de el vreodata in teren, in urma acestora descoperind "amestecate cu multa cenusa, pietre de constructie, caramizi, vase din lut grosiere, fragmente de butelii din sticla, vase, arme si bucati de metal, doi piepteni mici si o dalta din os, numeroase rasnite din piatra, multe oase de animale domestice, cateva bucati de lemn putrezit si, in fine, o mica moneda de bronz cu efigie imperiala" (A. Potrivit arheologilor, bazinele de mici dimensiuni, cu laturi de 2 X 1.20 metri, erau pardosite cu placi de marmura taiate la dimensiunea fundului, pe una din laturi aveau amenajata o treapta-bancheta din caramizi, inalta de 40 de centimetri si lata de 30 de centrimetri, pe care sedeau personajele in timpul imbaierii, iar peretii erau colorati si pictati.

acum 42 luni (1 May 2017)

Primul care a obtinut informatii despre castrul roman tarziu de la Pietroasele a fost Alexandru Odobescu, in 1866, cand a venit in localitate pe urmele tezaurului Closca cu puii de aur. Marele savant a facut atunci primele si unicele sondaje arheologice executat de el vreodata in teren, in urma acestora descoperind "amestecate cu multa cenusa, pietre de constructie, caramizi, vase din lut grosiere, fragmente de butelii din sticla, vase, arme si bucati de metal, doi piepteni mici si o dalta din os, numeroase rasnite din piatra, multe oase de animale domestice, cateva bucati de lemn putrezit si, in fine, o mica moneda de bronz cu efigie imperiala" (A. La o distanta de aproximativ 500 de metri la est de coltul de sud-est al castrului, au fost descoperite in iulie 1976 termele romane, sau edificiul cu hypocaust, un obiectiv care avea sa le ofere arheologilor informatii pretioase la fiecare sesiune de sapaturi. Echipa de specialisti de la Muzeul Judetean Buzau a aflat ca edificiul fusese resedinta unor capetenii romane care au fost trimise de imparatul Constantin cel Mare la nord de Dunare, sa opreasca navalirile barbare. In interiorul cladirii functionau un fel de bai publice, asemanatoare celor de la Roma. Stim exact ca prin tratatul din 332, Constantin a impus gotilor sa ii respecte pe crestinii de la nord de Dunare, deci a sprijint raspandirea crestinismului de atunci si a facut ca viata organizata din imperiul roman sa pulseze foarte intens si la nord de Dunare", a explicat muzeograful Gabriel Staicut. Descoperita in campania din anul 1976, in cuprinsul incaperii A a edificiului, caramida stampilata a suscitat rapid interesul specialistilor care au putut stabili ca acest tip de stampila se regaseste si in alte descoperiri datate in intervalul cronologic cuprins intre secolul I d. Hr., initiata de guvernatorul Dalmatiei, Camilus Scribonianus, la care legiunea a ramas fidela imparatului, refuzand sa lupte de partea uzurpatorului." Potrivit specialistului de la Muzeul ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro