Cand plutaritul pe Bistrita tinea in viata 25.000 de familii. Secretele disparitiei unei gaselniti comerciale care producea castiguri fabuloase

Cand plutaritul pe Bistrita tinea in viata 25.000 de familii. Secretele disparitiei unei gaselniti comerciale care producea castiguri fabuloase

Silvicultorul Mihail Anania, fost sef al Ocolului Tarcau, a scris la inceputul secolului XX (1900) lucrarea intitulata "Descrierea Padurii Tarcau si Plutaria pe Bistrita", in care sunt prezentate, in amanunt ce fel de lemne erau transportate pe apa din Suceava, prin Neamt, si pana la Galati. Plute, poduri, saluri, bocuri In lucrarea publicata la inceput de secol XX in "Revista Padurilor" este descris traseul pe care plutele il urmau de la Dorna pana in port la Galati, si cum era asigurat drumul pe ape de catre echipele de plutasi. "Contand ca sezonul plutariei se incepe de la 15 Martie si se termina la 15 Noembre, ca in acest interval sunt Diminici, sarbatori, cazuri de puhoaie, in care timp nu se plutareste - nu putem conta decat pe 26 saptamani de plutarie, deci un om poate duce 26 de plute intr-un sezon".

acum 56 luni (24 Jul 2015)

Silvicultorul Mihail Anania, fost sef al Ocolului Tarcau, a scris la inceputul secolului XX (1900) lucrarea intitulata "Descrierea Padurii Tarcau si Plutaria pe Bistrita", in care sunt prezentate, in amanunt ce fel de lemne erau transportate pe apa din Suceava, prin Neamt, si pana la Galati. Din acele parti se vad plute de galioane, catarguri, catargele, truncheti, raele, gile, grinzi, pe cand, din padurile de mai jos ca: Hangu, Buhalnita, Bicaz si Tarcau nu se vad decat lemne scurte, numite butuci", arata Mihail Anania. O alta regula era ca nu se transporta niciodata lemne de foioase cu plutele, "ele insusi confectionate in plute, fiind prea grele, se afunda in loc sa pluteasca". Plute, poduri, saluri, bocuri In lucrarea publicata la inceput de secol XX in "Revista Padurilor" este descris traseul pe care plutele il urmau de la Dorna pana in port la Galati, si cum era asigurat drumul pe ape de catre echipele de plutasi. "Plutasii din Dorna se schimba la Brosteni, cei din Brosteni se schimba la Piatra Neamt, cei de la Piatra-N. La acest punct, plutele din o ciata de plutasi se opresc, se leaga la mal si se lasa toate in paza a doi plutasi, iar ceilalti plutasi se intorc inapoi la Piatra-N. Ajunsi cu al doilea rand de plute la gura de varsare a raului Bistrita in Siret (Galbeni, jud. "Aci se mai prefac o data plutele, legand 3 sau 4 poduri la un loc, constituind ceea ce se numeaste un sal, pe care mai departe le conduce doi oameni, buni carmaci; iar restul de plutasi, cu toti dalcausii se intorc la Piatra-N, de regula pe jos", spune seful de ocol de la Tarcau. Mai departe, salurile intrand pe Dunare erau duse la fabricile de cherestea si se legau cu odgoane de tei impletite doua cate doua, numite palimare pentru stationare.

Schela Pangarati, din Neamt unde se legau plutele FOTO Mihail Anania

1.200 de plutasi pe Valea Bistritei Respectand aceste reguli, un om putea face si transporta o pluta pe saptamana. Numai ca, in practica, lucrau doi oame... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro