Avram Iancu (1824-1872) a fost principalul eroul al miscarilor revolutionare din anii 1848 si 1849, din Transilvania. La varsta de 25 de ani, devenise unul dintre cei mai importanti lideri ai miilor de romani implicati in confruntarile militare din Transilvania. Fusese chiar arestat, in decembrie 1849, de soldatii austrieci, in targul de la Halmagiu, insa la scurt timp a fost eliberat, in urma interventiei energice a populatiei.

"Unicul dor al vietii mele e sa-mi vad Natiunea mea fericita, pentru care dupa puteri am si lucrat pana acuma, durere fara mult succes, ba tocma acuma cu intristare vad, ca sperantele mele si jertfa adusa se prefac in nimica. Voiesc dar si hotarat dispun, ca dupa moartea mea, toata averea mea miscatoare si nemiscatoare sa treaca in folosul natiunii, pentru ajutor la infiintarea unei academii de drepturi;

Omul care l-a refuzat pe imparat

Imparatul Franz Ioseph, cel care il primise in audienta pe Avram Iancu, ii acordase "Crucea de aur pentru merite, cu coroana", insa acesta a refuzat sa o primeasca. "Eu distinctia ce mi s-a acordat, pentru care in ceea ce priveste persoana mea ii multumesc Maiestatii Sale cu toata supunerea, nu o pot primi atata timp cat acele fagaduieli nu vor fi implinite si dorintele juste ale natiunei romane nu vor fi satisfacute, fiindca in caz contrar, facand abstractie de faptul ca eu as fi considerat ca un barbat de rea-credinta de catre popor, pe care as fi tinut numai sa-l insel cu promisiuni goale, dar mi s-ar face imposibila calea ca sa mai realizez ceva in viitor pentru monarhul meu si pentru natiunea mea", astfel si-a motivat Avram Iancu gestul de a refuza distinctia, potrivit istoricilor.

In vara anului 1852, imparatul Franz Ioseph a vizitat Transilvania, unde starea de tensiune intre comunitatile romana si maghiara continua sa existe. Avram Iancu a pregatit intampinarea sa la Vidra de Sus, insa in ziua in care F... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro