Bacalaureatul, de a carui complexitate se plang adolescentii de azi, este apa de ploaie in comparatie cu dificultatea si numarul urias de examene pe care tinerii trebuiau sa le treaca in perioada interbelica. Majoritatea cartilor si autorilor studiati atunci nu se mai regasesc in programa scolara de azi, pentru ca ar fi pus reale probleme de intelegere. Materia invatata in toate domeniile, de la literatura la matematica si de la biologie la fizica, este tot mai rarefiata sub pretextul ca, in general, cunostintele practice ar fi mai importante. Aspect confirmat de catre profesorul de limba romana Ileana Cazan, care ne-a precizat ca "materia se reduce mereu, din putin se invata si mai putin, iar azi am ramas sa studiem cativa scriitori canonici. retentiile dascalilor se reduc si, de asemenea, calitatea invatamantului". In pofida acestei tendinte, completata de faptul ca numarul examenelor a scazut, bacalaureatul continua sa reprezinte un prag pe care putini il trec.

Dupa cresterea exigentei prin amplasarea camerelor de luat vederi in salile de examen, procentul celor care au obtinut diploma de bacalareat s-a prabusit: in 2011 - 46%, 2012 - 43%, 2013 -55%, 2014 - 59%, 2015 - 66%. Invariabil a scazut si numarul elevilor inregimentati de facultati, desi admiterea nu mai implica trecerea unor examene dificile ca acum aproape un secol, ci se face pe baza unui dosar.

Astazi, pentru a face pasul de la liceu la facultate ai nevoie sa treci doar trei examene, organizate in cadrul bacalaureatului: limba si literatura romana, proba obligatorie a profilului si proba la alegere a profilului. Mai exista trei testari la care nu se dau note ci doar calificative: competentele lingvistice, digitale si cele la o limba de circulatie internationala. Daca le pici ele nu afecteaza in niciun fel media finala de la bacalaureat.

In perioada interbelica erai obligat sa dai trei tipuri de teste intr-o singura vara: la materiile studiate in timpul liceului, de bacalaur... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro