In romanul "Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami", semnat de Herta Muller si publicat de Editura Humanitas Fiction in traducerea Corinei Bernic, personajul principal este o tanara care, in nebunia totalitarismului, nu vrea sa renunte la fericire. Un roman de o mare putere de evocare, de o forta aspra a cuvintelor ce se transforma in poezie si frumusete, unul dintre cele mai importante ale autoarei germane nascuta in Romania. Pe drum, in tramvaiul care o duce la interogatoriu, prin mintea protagonistei se perinda imagini si figuri din viata ei: copilaria intr-un oras de provincie si dorinta aproape erotica pe care o manifesta pentru tatal ei, prima casatorie cu un barbat care "nu ma putea lovi si se dispretuia pentru asta", cumplitele povesti despre deportare spuse de bunic. Apoi tanara prietena Lilli, ucisa de o santinela la granita cu Ungaria cand incerca sa fuga din tara; si Paul, zilele si noptile lui petrecute mult prea adesea in alcool, dar si clipele de fericire traite impreuna cu el. Totul tine de amintire si se impleteste cu prezentul, cu interogatoriile si cu jignirile, cu spaima cotidiana si cu stratagemele prin care gandirea incearca statornic sa evite prabusirea".

In "Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami" ne reintalnim cu o Herta Muller in plina forma. Radioscopia Romaniei sub dictatura comunista se desfasoara aici ca in tragedia greaca: intr-un tramvai dintr-un orasel de provincie in cadrul unei singure zile.Dura si poetica in acelasi timp, vocea personajului central, o tanara muncitoare nenumita, te obsedeaza mult timp dupa ce ai terminat de citit romanul, spune Denisa Comanescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.

Acest roman impresionant reflecta absurditatea suprarealista a vietii sub dictatura: un anchetator care o saluta pe protagonista cu un sarut umed pe mana, un deget taiat care apare din senin in geanta ei. Nu se stie clar de cate ori a fost chema... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro