Autoritatile urgenteaza Legea Big Brother 2
Legea Big Brother, declarata neconstitutionala pe 8 iulie 2014, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixa si mobila si de internet sa retina, timp de sase luni, anumite date ale abonatilor, care sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale. "Este intristator faptul ca factori de raspundere din fruntea unor institutii de forta ale statului roman, ma refer la conducatorii Procuraturii Generale si ai SRI, au gasit de cuviinta de a folosi tragedia care indoliaza societatea franceza pentru a pune presiune asupra Curtii Constitutionale, care are pe rol judecarea contestatiei pe care PNL a depus-o cu privire la Legea securitatii cibernetice", a declarat deputatul liberal Radu Zlati pe blogul personal.
Reprezentantii MAI, SRI, MAE, Ministerului Public, DNA, DIICOT, CSM, Ministerului Justitiei si Ministerului pentru Societatea Informationala s-au reunit ieri, de urgenta, pentru a gasi o noua redactare asa-numitei Legi Big Brother, a carei respingere de catre Curtea Constitutionala a creat un vid legislativ. Scopul grupului de lucru este de a gasi formularea care sa tina cont de observatiile CCR, dar si sa ofere institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale instrumentele necesare prevenirii si combaterii unor infractiuni grave, precum criminalitatea organizata si terorismul.
Legea Big Brother, declarata neconstitutionala pe 8 iulie 2014, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixa si mobila si de internet sa retina, timp de sase luni, anumite date ale abonatilor, care sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale. De subliniat ca nu era vorba de continutul convorbirilor telefonice sau al corespondentei electronice, ci de date legate de nume, numar (apelant si, respectiv, destinatar), adresa, ora, durata comunicarii si identitatea echipamentului folosit.
A doua lege controversata, cea privind cartelele prepay, conditiona achizitionarea cartelelor preplatite de prezentarea datelor personale de identificare. De asemenea, in cazul retelelor publice gratuite de internet wi-fi, proiectul stabilea ca accesarea sa fie posibila doar dupa inregistrarea utilizatorilor, datele personale ale acestora urmand sa fie stocate de providerul retelei. Aceasta ar permite serviciilor si autoritatilor cu atributii sa aiba acces la datele stocate de furnizorii de servicii de internet si telefonie, nu in baza unui mandat, ci doar a unei "solicitari motivate". Asemenea precedentelor legi, si cea privind securitatea cibernetica a fost criticata de organizatiile nonguvernamentale, iar 69 de parlamentari PNL au atacat-o la Curtea Constitutionala.
Dreptul la viata privata vs dreptul la viata