In mestesugurile si arta textila traditionale, materialele folosite erau intotdeauna naturale si prelucrate in gospodarii, de la materia prima luata de la animale sau din camp si, foarte rar, cumparate. Retetele de vopsit, in cea mai mare parte, constau din fierturi de plante care se fixau pe fibre prin adaugarea de fixatori. Inca si acum unele gospodine din judetul Satu Mare mai pastreaza reteta vopsirii cu foi de ceapa a oualor de Paste.

Oamenii obtineau vopselele naturale din toate partile plantei: radacina, tulpina, scoarta de copac, muguri, frunze, flori, fructe. Irina Liuba Horvat, etnograf in cadrul Muzeului Judetean Satu Mare, a abordat acest subiect pentru a scrie chiar si o lucrare despre arta vopsitului vegetal.

"In ceea ce priveste culoarea si nuanta, un rol hotarator il aveau urmatorii factori: sezonul de recoltare, clima, solul si conditiile geologice ale terenului, conditiile meteorologice, adica cand erau culese plantele, varsta plantei. Fiecarei plante ii corespundea o perioada de strangere, timpul de recoltare a materiei prime, regimul strict de dozare, tehnologia foarte corecta a fierberii. Existau reguli foarte stricte legate de pregatirea ierburilor", spune etnograful Liba Horvat Culori in functie de sezon

Gama de culori avea un caracter distinct de sezon. Vara, materia prima folosita pentru vopsirea fibrelor erau florile, frunzele, tulpinile si fructele, plantele erbacee, de obicei adunate in perioada de activitate maxima biologica, adica in timpul infloririi. sursa: autenticmaramureswordpress.com)

Astfel, se extindea gama de culori intense, in special pentru culorile maro, galben si verde. Gama de culori era oarecum mai saraca toamna - pentru vopsire se foloseau mai mult radacinile si rizomii colectate inainte si plantele uscate. Daca era nevoie, exista intotdeauna posibilitatea de a utiliza vopsirea cu ierburile uscate. Din par salbatic, de e... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro