Arta razboiului de tesut. Cum se face "masinaria" de lemn in Apuseni, un mestesug aproape de disparitie

Arta razboiului de tesut. Cum se face

Cand vine vorba de purtatul hainelor traditionale, sunt imbracate de satenii de satenii maturi, la biserica, de sarbatori, la colindat, si de tineri, de asemenea, la aceleasi evenimente, dar in plus si la serbarile scolare. "Am initiat acest proiect de cercetare a traditiilor tesaturilor si cusaturilor marisene dintr-un sentiment de admiratie fata de frumusetea lor, de priceperea cu care au fost facute si din dorinta de a le cunoaste atat prin observatie cat si incercand sa le invatam si practicam. Asa am aflat de la batranii satului povesti si mituri, mestesuguri, cum se folosesc uneltele traditionale, tehnici de vopsit sau tesut sau modele de cusut", marturiseste Mirela Miron, pe pagina de Facebook dedicata povestilor tesute la Marisel.

acum 86 luni (10 Mar 2017)

"Mestesugurile in lemn au aparut si s-au diversificat in timp, pe masura ce s-au perfectionat mijloacele tehnice pentru prelucrarea diferitelor esente lemnoase, ce au dus la sporirea seriei produselor. Initial acestea au fost confectionate de mesterii locali, care s-au specializat in confectionarea obiectelor de lemn nu numai in cadrul si in folosul gospodariei proprii, ci si pentru aprovizionarea altor gospodarii", scrie Adriana Tutuianu, etnograf la Muzeul National al Unirii.

In Tara Motilor, cea mai renumita zona din Alba in ceea ce priveste prelucrarea lemnului, este folosit si-n zilele noastre in functie de calitatile sale, la construirea caselor, acareturilor, portilor, mobilierului, razboaielor de tesut. Un mester priceput care stie cum sa aleaga lemnul si cum sa-l pregateasca pentru a face din el cel mai bun razboi de tesut este Mihai Abrudanu.

Barbatul a facut primul sau razboi de tesut la putin timp dupa ce s-a insurat, pentru sotie. Si acum sunt case in Marisel, unde se pastreaza razboaie de tesut facute de mana lui. De tanar a invatat de la batranii satului ca meseria se fura", marturiseste mesterul. Dar sa vedem cum prinde viata o astfel de "masinarie" de lemn si cum functioneaza. Mesterul ne spune, din capul locului, ca pentru un razboi de tesut stabil, care sa nu "danseze" pe podea, trebuie ales un lemn greu, de esenta tare, cum ar fi fagul. O alta regula de baza spune ca lemnul se taie iarna si se lasa la uscat un an, la umbra.

Mesterul Mihai Abrudanu din Marisel

Picioarele cadrului de lemn se lucra dintr-un trunchi taiat in patru pe de-a lungul. Rotirea sulului se face manual cu o unealta de lemn, al carei coada se pune in gaurile de la capatul sulului, ceea ce ajuta urzeala sa "inainteze" pe sul. Pentru a nu rataci pe cai gresite,

Un sistem de lamele paralele, de dimensiuni diferite, "dictate" de latimea tesaturii, formeaza spete... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro