Pe zeci de pagini, magistratii CCR explica de ce au considerat legea in intregime neconstitutionala, invocand atat motive care tin de fond (cum ar fi incalcarea unor drepturi fundamentale ale omului), cat si de procedura legislativa (precum lipsa avizului CSAT, care era obligatoriu).

Judecatorii Curtii au constatat si ca "intregul act normativ sufera de deficiente sub aspectul respectarii normelor de tehnica legislativa, a coerentei, a claritatii, a previzibilitatii", inclusiv prin lasarea ca aspecte esentiale sa fie reglementate ulterior, prin acte legislative secundare, precum hotarari de Guvern, norme metodologice, ordine de ministru sau "proceduri stabilite de comun acord".

SRI, pastratorul secretelor

Daca Legea privind securitatea cibernetica ar fi intrat in vigoare in forma adoptata de Parlament, SRI ar fi fost desemnat autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, iar Centrul National de Securitate Cibernetica (CNSC), infiintat deja in cadrul SRI si care functioneaza cu personal militar specializat, ar fi avut acces la toate datele informatice detinute de persoane juridice de drept public si privat. La randul sau, CCR apreciaza ca optiunea pentru organisme civile este justificata tocmai de "necesitatea" de a preintampina riscul ca serviciile de informatii sa "deturneze" scopul legii si sa se foloseasca de atributiile noi dobandite pentru a obtine informatii si date cu incalcarea drepturilor constitutionale la viata intima, familiala si privata si, respectiv, la secretul corespondentei.

Totodata, in ceea ce priveste efectuarea unor auditari de securitate cibernetica, pe care detinatorii de retele ar fi obligati sa le permita, Curtea atrage atentia ca SRI s-ar afla concomitent, ca autoritate competenta, in urmatoarele pozitii: solicitant al auditului, realizator al auditului, institutie careia i se comunica rezultatul auditului si, in fine, institutie care constata eventuale contraventii si aplica sancti... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro