Analiza "Romania libera". Ministrul Justitiei vrea sa devina seful procurorilor

Reducerea rolului presedintelui, cresterea puterii ministrului Justitiei si a rolului Parlamentului sunt principalele idei conturate dupa ce Tudorel Toader a depus in Parlament proiectele de modificare a legilor justitiei. Proiectul de modificare depus de Toader prevede ca procurorul general, seful DNA, seful DIICOT si adjunctii acestora sa fie numiti de sectia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei. In momentul de fata, legea prevede ca presedintele ICCJ, vicepresedintii si sefii de sectie sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM, iar seful statului poate refuza propunerile CSM motivat. De altfel, si liderul PSD, Liviu Dragnea, sustine ca proiectul de modificare a legilor justitiei va fi adoptat in Parlament cu sau fara existenta unui punct de vedere scris al Comisiei de la Venetia.

acum 36 luni (26 Oct 2017)

Reducerea rolului presedintelui, cresterea puterii ministrului Justitiei si a rolului Parlamentului sunt principalele idei conturate dupa ce Tudorel Toader a depus in Parlament proiectele de modificare a legilor justitiei.

Atributiile sefului statului privind numirea sefilor din Justitie sunt reduse serios prin legile depuse la Parlament de ministrul Justitiei, Tudorel Toader. Astfel, potrivit propunerilor, procurorii ierarhic superiori vor avea posibilitati sporite de a infirma solutiile subordonatilor, va fi infiintata o directie care ii va ancheta pe magistrati, iar concluziile acesteia vor fi prezentate Parlamentului. Actul normativ in vigoare prevede ca procurorii-sefi sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul de modificare depus de Toader prevede ca procurorul general, seful DNA, seful DIICOT si adjunctii acestora sa fie numiti de sectia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei. Chiar daca, oficial, numirile ar fi facute de CSM, in realitate ministrul Justitiei ar avea un cuvant greu de spus. CSM ar examina candidatii, dar are dreptul sa respinga numirea intr-o functie de conducere o singura data.

Intre vorbe si fapte

O alta restrangere a prerogativelor sefului statului vizeaza procedura de numire a conducerii Curtii Supreme. In momentul de fata, legea prevede ca presedintele ICCJ, vicepresedintii si sefii de sectie sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM, iar seful statului poate refuza propunerile CSM motivat. Din nou, presedintele Romaniei nu ar mai avea printre prerogative numirea sefilor de sectii de la ICCJ. Acestia ar fi numiti de CSM, la propunerea presedintelui ICCJ.

Seful Comisiei speciale care se va ocupa de legile justitiei, Florin Iordache (PSD), sustine ca parlamentarii nu vor mai astepta avizul Comisiei de la Venetia. El afirma ca avizul este necesar doar daca articolu... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro