ANALIZA Mersul politicii monetare in Romania si de unde pot veni necazurile in viior

ANALIZA Mersul politicii monetare in Romania si de unde pot veni necazurile in viior

> Cum poate fi interpretata aceasta evolutie a economiei, ce a fost impulsionata de taieri de taxe (TVA in special) si cresteri de venituri, reflectate si in urcarea deficitului bugetar programat pentru acest an la 2,9 din PIB? Evolutia deficitului de cont curent este de pus in relatie cu o viteza de consolidare bugetara, cu deficite ce scad succesiv: de la 6,9% in 2010, la 5,4% in 2011, la 3,7 in 2012, la 2,1 in 2013, la 0,8% in 2014 si tot 0,8% in 2015. Privind conduita de politica monetara cateva aspecte principiale sunt de notat: O economie mica si deschisa are spatiu de manevra mai limitat in raport cu una mare si care, ar avea si privilegiul de a emite moneda de rezerva; Chiar daca este se pare si in 2016 acoperit de investitii directe si alte surse de finantare acest defciit nu este un aspect de omis (acoperirea deficitului prin ISD a fost de 190% in 2013, 267% in 2014 si 153% in 2015). Sa folosim mult mai bine resursele de care dispune bugetul public, sa luptam contra evaziunii fiscale (si evitarii platii impozitelor/tax avoidance) pentru a depasi bariera de 27% venituri fiscale (care impiedica productia de bunuri publice esentiale), sa absorbim cat mai mult si bine fonduri europene, sa prioritizam proiecte investitionale si sa le realizam. O mare provocare pentru politica publica, pentru mixul de politici economice, este cum sa concilieze nevoia de protejare a echilibrelor macroeconomice cu atenuarea exodului de capital uman, in larga masura indus de diferentiale salariale mari.

acum 70 luni (27 Nov 2016)

> Cum poate fi interpretata aceasta evolutie a economiei, ce a fost impulsionata de taieri de taxe (TVA in special) si cresteri de venituri, reflectate si in urcarea deficitului bugetar programat pentru acest an la 2,9 din PIB? altfel spus, puterea de cumparare mai mare si este de gandit, o inclinatie spre consum mai inalta ca si o revenire a investitiilor au alimentat cererea interna. Exista un punct de vedere ce vorbeste despre o corectie fortata/controlata in viitorul nu indepartat, chiar o recesiune (Lucian Croitoru, Blog BNR, 18 noiembrie, a.c) despre faptul ca gap-ul PIB-ului (ce exprima exces/deficit de cerere in raport cu un nivel care protejeaza echilibrele macro) s-ar fi inchis inca din anul 2013. Inferenta ar fi ca ar fi fost optima o combinatie de politici (bugetara si monetara) mai stransa. Amintind gap-ul de productie (PIB), un concept cheie cu care opereaza modele folosite de banci centrale si nu numai, este de notat ca analize ale Comisiei Europene (asemenea unor estimari ale BNR), plaseaza inchiderea gap-ului, dupa implozia economiei in 2009, in anul 2016. Este necesar sa facem cateva observatii privind aceste estimari, care ajuta la formarea de opinii bazate pe analiza, nu simple conjecturi, intuitii si care sunt utilizate de bancile centrale in luarea deciziilor. Se lucreaza cu aproximatii si se fac revizuiri ale estimarilor in functie de noi date obtinute in timp. Cat de problematice sunt estimarile in general se vede si dintr-o analiza facuta la BCE privind zona euro ("How large is the output gap in the Eurozone", Research Bulletin, 1 July, 2016), unde se arata ca in timp ce unele estimari arata un gap de 2-3%, estimarea in cauza indica un gap de cca. De aici se pot trage concluzii diferite privind configuratia de policy-mix. Interpretarea estimarilor trebuie sa tina cont de ansamblul de date unele nefiind surprinse in mod adecvat de modelele utilizate (ce sunt, in larga masura, centrate pe inflatie si subestimeaza evenimente extreme/non-liniari... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro