Alegeri Prezidentiale la Chisinau cu frica reintoarcerii in strafundurile Siberiei si a provocarilor militare ruse in Transnistria

Si guvernul Adrian Nastase de la Bucuresti, cel mai corupt potrivit numarului de inculpari si condamnari, a fost cel care a adoptat regulile europene, in mare masura, iar in timp normele adoptate si institutiile create, aplicate ulterior de guverne succesive ale Romaniei, au dus la prabusirea tuturor vinovatilor, anchetarea si condamnarea lor, inclusiv condamnarea de doua ori a premierului din guvernul ce a dus la adoptarea acestor reguli. Asteptam o decantare a realitatilor si calificarea in turul doi a lui Igor Dodon, alaturi de candidatul unic al Dreptei, Maia Sandu (daca nu avem vreo surpriza nescontata cu Marian Lupu, ajutat de capacitatile institutionale si de refuzul lui Iurie Leanca de a se retrage din cursa, desi a fost solicitat de presedintele popularilor europeni si de vicepresedintele partidului sau, Oazu Nantoi, care sustine candidatul unic al dreptei). Mai intai, principalele teme de campanie a lui Dodon - care nu se confrunta cu nimeni, nu apare cu nimeni, nu intra in studio cu nimeni si va fugi ca dracul de tamaie de orice confruntare televizata sau publica, preferand doar comunicatele si interviurile aranjate, de unul singur - sunt: reorientarea strategica a Republicii Moldova spre Rusia, spre Uniunea Vamala si Uniunea Euro-asiatica (acolo de unde si Lukansenko a anuntat ca vrea sa iasa, cat despre Nazarbaiev, invitati-l la Chisinau si va fi cel mai mare promotor al ideii de a NU se alatura proiectului rus, pentru ca tara sa, Kazahstanul, a pierdut toate pietele in favoarea Rusiei, care a luat tot ce se mai putea prin vecinul sau sudic, incercand de vreo doua ori si inlaturarea presedintelui, pentru tulburarea succesiunii naturale aranjate); Unii isi vor freca mainile, chiar si unii diplomati de la Chisinau, pentru ca vor realiza ca si-au luat o piatra de pe inima: daca Republica Moldova mergea serios pe drumul reformelor si batea la usa UE cu toate sansele, cu reformele facute, institutiile construite si functionale, cu o combaterea coruptiei adusa la zi si energizata, era dificil de gasit motive politice pentru blocarea drumului sau. E adevarat ca Maia Sandu isi are si propriile probleme: e femeie intr-o lume a politicii excesiv masculina, conservatoare, fragilitatea si lipsa de suflu pot fi constisitoare in campanie pentru a acoperi localitatile tarii macar o data si pentru succesiunea de evenimente si, mai ales, costa si va costa tot mai mult asocierea tot mai vizibila cu partidul anarhist, anti-sistem din Romania, USR, desi a vizitat sediul PPE pentru a primi sprijin, de mana cu Viorel Cibotaru. Toate sondajele de opinie, mai corecte sau mai aproximative, cu sau fara sociologi, toate consemneaza perspectiva polarizarii voturilor pe cei doi candidati, Igor Dodon - stanga pro-rusa, pro-uniune eurasiatica, pro-federalism nistrean, distructiv pentru stat si anti-romanesc pe fond, moldovenist-paseist (poate ar trebui sa-si intrebe copiii care au invatat, ei, la scoala romaneasca cum si ce) - si Maia Sandu, opozitia pro-europeana, un candidat reformist, moralist, femeie, principial si cunoscator al sistemului din interior, fost ministru si critic din interior al Guvernului din care a facut parte. Dupa ce si-a luat aghezmuirea de la doamna Merkel, asa cum si-o fi luat-o, a primit o palma pe linie PPE acolo unde Viorel Cibotaru si Maia Sandu au fost primiti de Joseph Daul, acelasi care a salutat retragerea lui Nastase - pe care nu ne ferim sa-l apreciem aici pentru gest si sa speram ca va continua sustinerea reala a candidatului unic cat de poate de serios, din toate resursele sale - si a cerut retragerea lui Iurie Leanca din cursa. Nu cred ca e chiar asa, dar sigur nisa si avantajul real al unui candidat unic al dreptei pro-europene de opozitie este respectarea si profesarea drepturilor omului, respectul pentru statul de drept, cunoasterea si aplicarea cu strictete a prevederilor constitutionale, legilor si prevederilor altor acte normative subsecvente si incadrarea stricta in atributiile ce-i revin unui sef de stat.