Albastrul cerului este doar o iluzie optica. Care este explicatia stiintifica pentru culoarea pe care o vedem deasupra capului

Albastrul cerului este doar o iluzie optica. Care este explicatia stiintifica pentru culoarea pe care o vedem deasupra capului

Chiar daca lumina de la soare poate arata alba, ea este de fapt o combinatie de mai multe culori care se amesteca intre ele continuu. Frecventa este numarul de unde care se propaga in fiecare secunda iar cu cat lungimea de unda a luminii este mai mare, cu atat este mai mica frecventa si mai scazuta energia pe care o genereaza. Totul este rezultatul faptului ca mai multe lungimi de unda scurte albastre si verzi sunt acum imprastiate si doar lungimile mari de unda mai raman in raza perceputa de ochiul uman.

acum 101 luni (6 Feb 2016)

Pe o zi senina, bolta cereasca pare sa fie de un albastru deschis. Aspectul este generat de efectul trecerii luminii soarelui prin atmosfera din jurul pamantului, in compozitia careia se afla gaze dar si alte elemente. Atmosfera este compusa in cea mai mare parte din gaz de azot, 78%, si oxigen, 21%. Gazul Argon si apa, sub forma de vapori, picaturi si cristale de gheata, sunt urmatoarele cele mai comune. Exista, de asemenea, mici cantitati de alte gaze dar si mici particule solide, cum ar fi praf, funingine si cenusa, polen, sare din oceane si chiar animale foarte mici. Chiar daca lumina de la soare poate arata alba, ea este de fapt o combinatie de mai multe culori care se amesteca intre ele continuu. Frecventa este numarul de unde care se propaga in fiecare secunda iar cu cat lungimea de unda a luminii este mai mare, cu atat este mai mica frecventa si mai scazuta energia pe care o genereaza. Violetul, de exemplu, are cea mai scurta lungime de unda in spectrul vizibil. Rosul are cea mai mare lungime de unda si cea mai mica frecventa si energie.

Reflexia luminii este fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care a provenit, atunci cand intalneste o suprafata de separare a doua medii. Dispersia luminii este procesul de descompunere, prin refractie, a luminii albe in radiatii monocromatice (ROGVAIV), adica reversul fenomenului de compunere a fasciculelor monocromatice ce genereaza lumina alba. Moleculele de aer absorb lumina albastra si o emit inapoi la fel de repede. De aceea, lumina albastra este imprastiata pe tot cerul si ajunge in ochii nostri din toate directiile, motiv pentru care cerul ne pare albastru. Celelalte culori nu sunt la fel de dispersate de atmosfera Pamantului, iar din aceasta cauza ele vin la noi intr-o lumina mai putin directa", ne explica profesoara de fizica Mioara Sangeorzan. Cerul isi schimba nuanta in functie de compozitia atmosferei, care variaza de la zona la alta a pamantului, de conditiile meteo si multe alte lucruri. Albas... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro