Adevarul despre vitejia romanilor. Ce spuneau strainii de acum 500 de ani despre curajul stramosilor nostri pe campul de lupta

Adevarul despre vitejia romanilor. Ce spuneau strainii de acum 500 de ani despre curajul stramosilor nostri pe campul de lupta

Aflate intr-o pozitie strategica in nordul Balcanilor si la intretaierea marilor drumuri comerciale ce legau nordul de sud si estul de vest, principatele si formatiunile statale romanesti au fost in permanenta amenintate de vecini puternici si mari imperii. Acest domn prea vestit poate sa ridice la lupta 60.000 de oameni de isprava, adica 40.000 de calareti si 20.000 de pedestri", arata medicul venetian Matteo Muriano, intr-o scrisoare catre dogele republicii Venetiei. Acoperiti pe cap cu o caciula ascutita de acelasi fel in firma de piramida si incaltati cu opinci si cu fetele negre din cauza barbii, a parului lung si nepieptanat, inarmati numai cu un tapoi si o cnasa legata de o prajina, nespus de sprinteni, alearga departe in numar mare prin acele paduri si munti si ataca peste tot locul, deopotriva randurile dusmanilor, fie ele cele din fata sau de la mijloc sau de la urma. Chiar si mica incaierare de pe Dealul Spirii de la 1848 a scos la iveala curajul romanilor, aproximativ 750 de ostasi romani tinand pe loc aproape 4 ore, peste 9000 de soldati turci, provocandu-le pagube semnificative.

acum 106 luni (21 Aug 2015)

De-a lungul timpurilor, tinuturile carpato-danubiano-pontice au fost, cu mici pauze, un adevarat camp de lupta. Aflate intr-o pozitie strategica in nordul Balcanilor si la intretaierea marilor drumuri comerciale ce legau nordul de sud si estul de vest, principatele si formatiunile statale romanesti au fost in permanenta amenintate de vecini puternici si mari imperii. Fie se aflau in drumul otomanilor catre vest, fie erau ravnite de puternicele regate ale Poloniei si Ungariei pentru resursele importante aflate pe teritoriul lor, Moldova si Tara Romaneasca au dus o continua lupta pentru mentinerea independentei sau macar a integritatii teritoriale. Vlahii, ucigasii de vikingi Printre primele mentiuni ale vlahilor de la inceputurile Evului Mediu sunt de origine scandinava. Pe aceasta piatra din secolul al XI-lea, adica inca in perioada de glorie a epocii vikinge in estul Europei, se pomeneste ca varegul Rodfos, probabil o capetenie vikinga, a fost omorat de "blakumen in timpul calatoriei in strainatate". Cel mai probabil evenimentul a avut loc la rasarit de Carpati, intr-o confruntare cu comunitatile vlahilor din zona de astazi Moldovei. Dat fiind ca drumul obisnuit al varegilor de pe coastele baltice catre Constantinopol trecea de-a lungul litoralului moldovenesc al Marii Negre, este firesc sa admintem ca romanii intalniti de Rodfos erau cei ce locuiau la rasarit de arcul carpatic", arata reputatul academician Victor Spinei in lucrarea sa "Moldova in secolele XI-XIV". A ucide o capetenie vikinga, precizeaza istoricii, insotita mereu de razboinici printre care si temutii berserkeri, era o isprava la care putini se incumetau. Vlahii de la inceputul Evului Mediu, contrar unei imagini idilice incetatenite, de agricultori si pastori, asa cum ii arata vechile izvoare, aveau preocupari deosebot de razboinice, fiind mai degraba mercenari, implicati in conflictele dintre rusi, vikingi, popoare ale stepei si bizantini. Un alt document scandinav, mai precis este vorba de o poves... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro