La scurta vreme dupa eliberarea sa, in 1949, acesta a luat legatura cu Marascu Adrian, Branzas Virgil si Branzas Liviu, organizandu-se in formatiunea numita "1 plus 1", scrie Cosmin Budeanca pe blogul sau. 1 din 3 ianuarie 1953 a Tribunalului Militar Teritorial adeverea faptul ca Aurora Dumitrescu "a fost de acord cu propunerile lui Stanciu Petru sa ia legatura cu numitul Jurca Gheorghe care aducea lapte la familia unde locuieste aceasta, Jurca urmand sa intermedieze intre Stanciu si bandele teroriste din apropierea comunei Tarcaita. Dupa arestare, Aurora Dumitrescu a fost dusa la sediul Securitatii din Oradea si anchetata timp de un an si o luna. Din marturile ei se poate contura o imagine clara a modului in care se desfasurau anchetele: "La Securitatea Oradea erau niste bestii: n-aveai voie sa vorbesti, n-aveai voie sa canti colinde de Craciun, anchetele se faceau numai noaptea, cu batai crunte. Sergentul ne punea ochelari negri cand ne lua din celula si, pana sus, la camera unde ne interogau, ne izbea cu capul de toti peretii sau ne izbea cu cizmele". La finalul anchetei si dupa pronuntarea sentintei, drumul Aurorei Dumitrescu a continuat cu Penitenciarul Oradea, unde a primit o celula de 2/1,5 m, neluminata si friguroasa. Regimul alimentar saracacios consta intr-un terci sau un surogat de cafea dimineata, arpacas sau varza acra la pranz, iar seara, din nou, arpacas. A fost eliberata pe 24 iulie 1953, dupa ce a cunoscut privatiunile din inchisoarea Oradea si conditiile inumane din sectia de femei de la Jilava. Ca majoritatea celor arestati pe criterii politice, dupa eliberare s-a confruntat cu o serie de probleme privind reintegrarea sociala, fiind exmatriculata din sapte facultati. S-a angajat ca muncitor necalificat la minele de aur de la Sacaramb, apoi, dupa o vreme, s-a mutat in Bucuresti. A reluat studiile universitare, intrerupte in anii de detentie, absovind Facultatea de Istorie si Geografie. Alexandru Visinescu, primul comandant de penitenciar din pe... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro