49 de ani de la constructia primei autostrazi din Romania. Dupa calculele lui Ceausescu, azi ar fi trebuit sa avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

49 de ani de la constructia primei autostrazi din Romania. Dupa calculele lui Ceausescu, azi ar fi trebuit sa avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

Dupa 49 de ani de la demararea acestui proiect si la 26 de ani de la incheierea "Epocii de aur", Romania nu se poate "lauda" nici cu un sfert din kilometrii grandiosului tel pus pe hartie intr-un studiu realizat de Institutul de Proiectari in Transporturi (IPTANA) intre 1967 si 1969, studiu dedicat construirii, in perspectiva, a unei impresionante, dar aproape utopice (dupa cum s-a dovedit) retele de drumuri rapide.

acum 54 luni (4 Feb 2016)

Dupa 49 de ani de la demararea acestui proiect si la 26 de ani de la incheierea "Epocii de aur", Romania nu se poate "lauda" nici cu un sfert din kilometrii grandiosului tel pus pe hartie intr-un studiu realizat de Institutul de Proiectari in Transporturi (IPTANA) intre 1967 si 1969, studiu dedicat construirii, in perspectiva, a unei impresionante, dar aproape utopice (dupa cum s-a dovedit) retele de drumuri rapide. La realizarea Autostrazii A1 s-au folosit, pe langa cantitatile colosale de beton, aproape 450 000 de tone de asfalt, turnate in mii de ore de munca. Cei 95 de kilometri ai drumului rapid comandat de Ceausescu au fost dati in folosinta in anul 1973, iar ulterior, le-au mai fost adaugati alti cativa kilometri. In perioada 1997-2000, autostrada a fost reabilitata, adaugandu-i-se, in 2007, un nou tronson, in lungime de 13,6 km, care ocoleste Pitestiul pe la est, iar un an mai tarziu, in 2008, in zona Bascov, s-a construit actualul pasaj subteran, cu o banda pe sens, prin care DN7 subtraverseaza DN7C, drum ce face legatura intre Pitesti si Curtea de Arges, investitie necesara pentru rezolvarea problemei frecventelor ambuteiaje care, uneori, se intindeau pana la autostrada. IPTANA previziona, in 1969, actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanta la Bucuresti - Pitesti si, de aici, la Sibiu - Deva - Nadlac, coridor din care, acum, sunt functionale trei segmente: cel care leaga capitala de Pitesti, un altul, de 132 km, care ocoleste Sibiul pe la nord si merge pana la Deva, ocolind orasele Sebes si Orastie, plus tronsonul de 143 km Traian Vuia-Nadlac. Existau inca din perioada interbelica proiecte de infrastructura, puse mai tarziu in practica de Nicolae Ceausescu, cu sau fara o contributie la imbunatatirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Portile de Fier, realizata in anii comunismului dupa un proiect ministerial gandit intre cele doua razboaie mondiale. Tronsonul Pitesti-Sibiu, poate-poate in 2023 Potrivit datelor Ministerului Fon... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro