100 de ani de la Marele Razboi. Iluziile si dezastrul. Frontul romanesc se prabuseste

100 de ani de la Marele Razboi. Iluziile si dezastrul. Frontul romanesc se prabuseste

Se construisera doua linii de aparare si o linie de avanposturi si existau 15 forturi pe o distanta de 28 de kilometri, care erau unite printr-o centura de transee. Pierderile, in cifre, au fost imense: 28.500 de prizonieri, peste 6.000 de morti si raniti, 100 de tunuri si 62 de mitraliere capturate. Acelasi Duca arata cu degetul catre generalul Aslan, care avea comanda capului de pod: "Generalul Aslan s-a dovedit de o incapacitate si de o lipsa de constiinta scandaloasa, juca carti la Jockey Club, facea pe grozavul si spunea imbecilitati spre pilda, ca (n.r. Noul plan, pentru care a militat in principal Averescu, general competent, dar cu ambitii mari si vanitate aproape patologica, rasturna toata planificarea anterioara: muta frontul principal in sud, cu scopul de a elimina fortele germano-bulgare din Dobrogea si din nord-estul Bulgariei, cu sprijinul Armatei de la Salonic, condusa de generalul Sarrail, si al armatei ruse. Motivul pentru care era necesara manevra de la Flamanda tinea mai mult de ratiuni de moral si incredere in forta Armatei romane decat de ratiuni strict de strategie militara. "Resistent la marsuri, oboseli si lipsuri de tot felul, ascultator, indurator si disciplinat, refractar la indemnuri de rasvratire, el nu e capabil - poate - de elanurile sgomotoase ale meridionalului, dar nici de deprimarile repezi care aduc catastrofele", il portretiza cu tuse cat mai subtiri istoricul Constantin Kiritescu in "Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei: 1916-1919". Totusi, in noaptea de 14/27 spre 15/28 august 1916, Romania a aratat rezultatul eforturilor sale de aproape trei ani: a mobilizat 833.758 de oameni de trupa si 18.000 de ofiteri, conform datelor prezentate de istoricul Kiritescu. Dintre acestia fusesera alcatuite 378 de batalioane de infanterie, 299 de baterii de artilerie si 104 escadroane de cavalerie. Misiunea Militara Franceza era compusa din ofiteri de infanterie, cavalerie si artilerie, piloti si observatori, ofiteri de marina si de interventii, medici, farmacisti si veterinari, precum si peste 1.000 de soldati. In ciuda opozitiei vehemente fata de perspectiva iesirii din razboi in conditii atat de grele - opozitie sustinuta mai ales de Regina Maria - si dupa lungi negocieri, Romania s-a vazut nevoita sa semneze pacea de la Buftea-Bucuresti. Tratatul de pace nu a fost insa ratificat de Parlament si nici promulgat de regele Ferdinand, astfel ca s-au putut anula intelegerile in toamna lui 1918, cand Puterile Centrale au inceput sa dea semne evidente de epuziare. Ghionionul de a fi ramas fara ajutorul rusesc la inceputul anului era rasturnat de sansa de a putea reintra in razboi pe 10 noiembrie 1918, dupa ce armata de Salonic reusise, in sfarsit, sa scoata Bulgaria din lupta si cu numai o zi inainte ca Marele Razboi sa se incheie pe Frontul de Vest, prin tratatul de armistitiu dintre Imperiul German si Antanta, semnat in padurea Compiegne. Pe drumeagul dinspre Turtucaia veneau si se opreau in gramada tunuri si chesoane de artilerie, soldati cu ochii injectati de fum si neodihna, care priveau aiuriti, fara sa priceapa, malul de dincolo pustiu si Dunarea fara pod si fara niciun vas.

acum 38 luni (4 Sep 2016)

"Lupte crancene la Turtucaia", titra ziarul "Adevarul" pe 25 august/7 septembrie 1916 - "Trupele inamice, primind mari intariri si mai cu seama multa artilerie, de calibru mare, continua a ataca cu mare violenta Turtucaia, a carei garnizoana contra-ataca mereu. Nu se implinisera doua saptamani de la intrarea Romaniei in razboi si deja se prefigura primul mare esec militar.

Un punct intarit

Turtucaia e o localitate din sudul Romaniei, in vestul extrem al Dobrogei, care inca din perioada antica a fost aleasa drept cetate de aparare in campaniile militare. Pe linia fortificata din sudul Romaniei, Turtucaia si Silistra, o localitate invecinata, au fost fixate drept cap de pod - fara pod, caci nu exista efectiv un pod care sa permita trecerea trupelor dintr-o parte in alta a unui rau. De altfel, construirea unui pod ar fi fost ineficienta, acesta s-ar fi aflat in campul de actiune al artileriei Puterilor Centrale. Era, asadar, un soi de punct militar intarit. Se construisera doua linii de aparare si o linie de avanposturi si existau 15 forturi pe o distanta de 28 de kilometri, care erau unite printr-o centura de transee. O echipa de ingineri militari belgieni a ajutat la intarirea Turtucaiei, pentru ca acest cap de pod sa devina operativ in cel mai scurt timp posibil. In ciuda tuturor pregatirilor in forta, artileria stationata la Turtucaia era pe cat de putina, pe atat de depasita tehnologic, iar trupele erau alcatuite, in principal, din rezervisti si militieni, sub comanda generalului Constantin Teodorescu.

Raiul pe pamant

Foto: Soldati cazuti la datorie pe campul de lupta de la Turtucaia

Atacul asupra Turtucaiei a inceput pe 20 august/2 septembrie 1916. Incepand cu 22 august/4 septembrie, au inceput sa vina noi trupe, in total 17 batalioane, o divizie de obuziere si una de tunuri.

Asaltul a fost reluat in forta de catre bulgari ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro