10 lucruri putin stiute despre viata prostituatelor din bordelurile medievale: ce a adus declinul caselor de toleranta
Pana la sfarsitul Evului Mediu, functionarea caselor de toleranta era permisa in orase, inclusiv de reprezentantii Bisericii, care aveau un cuvant greu de cantarit in deciziile administratiilor urbane. 4 Conducerea orasului dispunea de prostituate Marturii istorice pastrate din secolele XIV - XV arata cum prostituatele frumoase din bordeluri erau puse la dispozitia conducerii oraselor, pentru a fi folosite la parade si la marsuri de intampinare personalitatilor vremii. Ele poarta un fel de rochii pestrite din atlaz, din stofa de matase si de catifea si se incalta cu papuci cu tocuri inalte si impodobite cu cuie cu capete mari si aurite. 9 Declinul bordelurilor si bailor publice Din secolul al XV-lea, bordelurile si baile publice fata de care Biserica a inceput, treptat, sa se arate ingrijorata cu privire la comportamentul imoral din ele, au intrat in declin.
Pana la sfarsitul Evului Mediu, functionarea caselor de toleranta era permisa in orase, inclusiv de reprezentantii Bisericii, care aveau un cuvant greu de cantarit in deciziile administratiilor urbane. 1
Iata cateva dintre lucrurile care mai caracterizau viata prostituatelro din bordelurile medievale
1 Matroanele
Bordelurile erau infiintate in mahalalele oraselor mari, iar de ingrijirea lor si a prostituatelor lor se ocupa o matroana. "Femeile care locuiau aceste case alegeau singure o matroana care ingrijea de disciplina si ordine si veghe cu zel pentru ca fetele concurentele, nefacand parte din corporatie sa nu vie sa-i strice meseria. Si daca aceste concurente erau prinse in flagrant delict de a face rau celorlalte ele erau pedepsite si prigonite cu furie", arata scriitorul Auguste Bebel, autorul volumului "Femeia in trecut, prezent si viitor".
2 Privilegiile caselor de toleranta
In Evul Mediu, casele de toleranta din orasele Europei crestine se bucurau, in anumite perioade, de privilegii. Curtezanele care locuiau in aceste bordeluri aveau dreptul de a participa la procesiuni si la sarbatori si chiar de a se aseza la masa cu mai marii nobilimii. Cele care se prostituau pe cont propriu si erau prinse primeau deseori pedepse corporale: de la biciuire in vazul multimii pana la moarte. "Aceleasi comune care organizau in mod oficial serviciul bordelelor, luandu-le sub stapanirea lor si inzestrand cu privilegii tot felul de preotese ale zeitei Venus pastrau pedepsele cele mai aspre si fioroase pentru sarmana fata cazuta si parasita. Infanticida care in deznadejde isi omora rodul maruntaielor sale era osandita de obicei la moartea cea mai cruda, pe cata vreme nicio voce nu se ridica impotriva seducatorului fara constiinta", scria Auguste Bebel, potrivit documentelor din 1414, publicate in volumul "Femeia in trecut, prezent si viitor".
4 Conducerea orasului dispunea de prosti... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro