10 argumente juridice in favoarea deciziei CCR privind ancheta DNA asupra OUG13

10 argumente juridice in favoarea deciziei CCR privind ancheta DNA asupra OUG13

Implicit, aceasta nu inseamna exonerarea de raspundere pentru fapte penale savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu (abuz in serviciu) sau fapte de coruptie (favorizarea cuiva prin emiterea de acte normative cu dedicatie), cat timp se dovedeste legatura de cauzalitate si toate elementele constitutive ale infractiunii (adica fapta sa existe - sa fie prevazuta de legea penala, sa fie savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila direct persoanei care a savarsit-o), astfel cum sunt prevazute de Codul Penal, foarte precis si deloc interpretabil dupa ureche. Opinia separata, a doamnei judecator Livia Stanciu a indus opiniei publice perceptia ca CCR este dominata politic si raspunde unor comenzi politice, scapandu-se din vedere ca grila de analiza a motivarii celorlalti judecatori difera de cea exprimata in opinia separata prin faptul ca ceilalti opt judecatori au pornit de la premisele constitutionale ale unui posibil conflict, in sensul ca rechizitoriul DNA indica in mod clar ratiuni de investigare a legalitatii si oportunitatii, iar doamna judecator Stanciu a pornit de la premisa ca judecatorul constitutional nu se poate amesteca nicicum in evaluarea unor anchete penale, fara a permite nuanta unei analize a situatiei de fapt a demersului DNA si apoi a filtrarii acestuia prin sita Constitutiei.

acum 43 luni (14 Mar 2017)

Intrucat sunt neinteresante primele, desi deosebit de periculoase in manipularea oarba a opiniei publice, ma voi limita la a puncta cateva argumente juridice, in sensul explicarii pentru cititori de ce decizia Curtii Constitutionale cu privire la saga emiterii OUG nr. 72 din Constitutie (imunitatea parlamentara pentru voturi sau opinii politice) sa cuprinda si legiuitorul mandatat astfel de catre Parlament, conform Constitutiei, si anume Guvernul, prin membrii sai - art. 115 din Constitutie privind delegarea legislativa, in exercitarea prerogativelor sale de legiuitor, adica aspecte ce tin de procedura emiterii actelor normative si a tehnicii legislative. 109, iar atragerea acestei raspunderi - fie politica, penala sau de alta natura - nu a fost si este deloc impiedicata prin recenta Decizie a CCR, care clarifica, judicios, cand si pentru ce nu raspund membrii guvernului si cum pot fi acestia trasi la raspundere, fara a se provoca un conflict constitutional sau un abuz de putere al unei autoritati a statului in detrimentul alteia. Implicit, aceasta nu inseamna exonerarea de raspundere pentru fapte penale savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu (abuz in serviciu) sau fapte de coruptie (favorizarea cuiva prin emiterea de acte normative cu dedicatie), cat timp se dovedeste legatura de cauzalitate si toate elementele constitutive ale infractiunii (adica fapta sa existe - sa fie prevazuta de legea penala, sa fie savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila direct persoanei care a savarsit-o), astfel cum sunt prevazute de Codul Penal, foarte precis si deloc interpretabil dupa ureche. Nu va putea opera imunitatea pentru astfel de fapte penale, cum in mod neintemeiat s-a sustinut de catre unii juristi si jurnalisti. Nu mai putin, acelasi argumentum ad similem, in caz de infractiune flagranta pot fi retinuti si supusi perchezitiei, la fel ca deputatii si senatorii (art. 73, cele primare, adica legi constitutionale, legi organice si legi ordinare, nicidecum ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro