Multi il socotesc pe Florea Dumitrache cel mai mare atacant roman din toate timpurile. Se spune ca cel poreclit Mopsu a fost atat de inzestrat de la natura cu talent, incat nimeni pana la el si nici dupa n-a reusit atat de multe intr-o secunda si, de cele mai multe ori, doar pe un metru patrat: dribling devastator, demarcare rapida, desprindere fulgeratoare, detenta uriasa, lovitura de cap exploziva. a inceput fotbalul organizat la 13 ani, cand s-a dus la Rapid. Dupa doi ani a trecut la TUG Bucuresti, iar in 1964 a intrat pe poarta clubului Dinamo, unde avea sa stea pana in 1976. S-a dus la meci pentru ca ii spusese cineva: "Vezi ca e unul sfrijit acolo cu parul blond care ii dribleaza pe toti. Si sare la cap de zici ca are arcuri in picioare". Doar zece minute i-au fost de ajuns celui care a creat marea echipa a "cainilor" din anii '60. "De maine vii la Dinamo!". I-a fost greu la inceput, nu reusea sa se impuna din cauza fizicului fragil, iar sefii lui Dinamo au vrut sa renunte la el, insa Traian Ionescu a tinut cu dintii de pustiul sau.

Cuplu de aur la nationala cu Dobrin

Si asa a fost. La 21 de ani a castigat primul sau titlu de golgheter, cu 22 de goluri. Goluri cu capul, din voleu, fundasii nu mai puteau tine pasul cu fentele si cu demarajul sau. Doua titluri consecutive de cel mai bun jucator roman. Intre timp, debutase si la echipa nationala, intr-un meci cu Olanda, la doar 20 de ani. Angelo Niculescu a avut flerul de a-l cupla in atac cu celalalt "cal de rasa" din campionatul nostru, care facea senzatie la Pitesti. Asa s-a nascut, paradoxal, in mandatul unuia dintre cei mai conservatori selectioneri ai nationalei noastre, cel mai exuberant cuplu de atacanti din istoria tricolorilor, Dobrin-Dumitrache. Impreuna au calificat nationala la Mondialul din Mexic 1970, primul dupa 32 de ani pentru Romania, impreuna au realizat faza cu care au ingenuncheat Portugalia lui Eusebio la Bucuresti in meciul decisiv ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro