ANALIZĂ Emmanuel Macron poate începe reformarea Franţei
0
Partidul tânărului preşedinte francez, Emmanuel Macron, La Republique en Marche, aliat cu formaţiunea MoDem a ministrului justiţiei François Bayrou a obţinut o majoritate absolută în Adunarea Naţională. Acum liderul de la Elysee are libertate deplină să îşi pună în aplicare programul electoral.
Preşedintele Emmanuel Macron are libertate deplină să îşi pună în aplicare programul electoral după cel de-al doilea tur de scrutin legislativ ce i-a oferit cea mai mare majoritate parlamentară a celei de-a V-a Republici, relatează AFP. Potrivit rezultatelor definitive – cu excepţia celor 11 mandate pentru francezii din străinătate – La Republique en Marche (LRM) (partidul prezidenţial) şi aliatul său, MoDem, au obţinut 351 de mandate – cu mult peste majoritatea absolute de 289 de mandate.
Însă, cu un nou record de absenteeism (57%, faţă de 51,3% în primul tur de scrutin), alegătorii au refuzat să ofere un „cec în alb” noului preşedinte, scrie presa franceză. “Numai absenteismul record umbreşte o victorie pe care niciun analist nu a anticipat-o la începutul campaniei. Venit de nicăieri, Macron este acum peste tot”, nota „ Liberation“. Dacă partidul lui Macron ar fi obţinut mai mult de 400 de locuri, aşa cum anticipau unele sondaje, atunci opoziţia parlamentară de dreapta si stânga nu ar fi avut absolut nici o putere.
Nici măcar Mitterrand nu dispusese de o asemenea majoritate, dar generalul De Gaulles a avut o asemenea putere. Este nevoie , de pildă, de 60 de deputaţi sau senatori pentru a sesiza Consiliul Constituţional, instanţa juridică supremă a Franţei, şi exista riscul ca opoziţia să nu poată reuni un asemenea număr in cazul unor iniţiative controversate. Aşa însă, opoziţia dreptei conservatoare, Republicanii, a obţinut totuşi 126 de scaune.
Socialiştii, majoritari în vechiul legislativ, au înregistrat o înfrângere istorică, ba chiar o umilinţă fără precedent. Cu doar 29 de aleşi, formaţiunea ex-preşedintelui François Hollande se poate consola cu ideea că vor putea forma un grup parlamentar, numărul minim de aleşi pentru a putea realiza acest lucru fiind de 15. Împreună cu aliaţii ei de stânga şi ecologiştii, social-democraţii francezi vor ocupa doar 44 de mandate.
Foarte aproape de acest grup s-a clasat Franţa nesupusă a lui Jean-Luc Mélenchon. Ea obţine 17 mandate - deci un grup parlamentar - şi împreună cu cei 10 comunişti ar forma opoziţia cea mai la stânga spectrului politic. La opusul acestui grup, Frontul naţional condus de Marine Le Pen va avea 8 aleşi în viitorul parlament. Un al 9-lea reprezentant al extremei drepte s-ar putea alipi acestor deputaţi frontişti.
Alţi 10 aleşi independenţi completează cele 577 de locuri ale hemiciclului francez. Toţi cei 6 miniştri care candidau la un post de deputat au fost aleşi, deci vor putea rămâne în echipa executivului condusă de premierul Edouard Philippe. Dintre personalităţi mai este de remarcat victoria la limită a fostului premier francez Manuel Valls .
Record de femei
223 de femei au intrat în noua Adunare naţională, faţă de 155 în legislativul trecut, totuşi un record. Trebuie precizat că partidele care nu pun pe liste 50% candidate la alegeri, sunt penalizate, nu mai primesc toată finanaţarea din partea statului.
În noul parlament de la Paris a intrat persoane noi, multe fără legături vechi cu politica. De exemplu Laetitia Saint-Paul are 36 de ani şi este militar activ cu competenţe recunoscute de ministerul Apărării. Ofiţer în statul-major al armatei, ea a participat la numeroase operaţiuni externe - în Coasta de fildeş şi în Liban. Vorbitoare perfectă de engleză şi germană, Laetitia Saint-Paul a condus una din puţinele companii franco-germane. Noua carieră o va obliga să se retragă din rândurile armatei franceze.
Pe listele aleşilor partidului prezidenţial găsim şi directoare de şcoli, profesoare specializate în educarea copiilor cu mari dificultăţi, un profesor de franceză-bretonă, preşedinte al unei federaţii de grupuri muzicale celtice.
Partidul prezidenţial a promovat la aceste alegeri - cu succes - şi alţi novici în politică precum un medic de la urgenţe de doar 31 de ani, un profesor universitar, specializat în drept public, un fost muncitor de la Peugeot dar şi pe fostul şef al al RAID, unitatea de elită a poliţiei franceze. Cea mai tânără candidată LREM aleasă este Typhanie Degois, 24 de ani, proaspătă absolventă a unui master de drept în afaceri internaţionale.
Absenteism record
57 la sută dintre alegători nu s-au prezentat la urne. Practic 6 alegători din 10 nu au votat, scor nemaîntâlnit în istoria celei de-a 5-a Republici franceze. Pe lângă oboseala şi plictiseala care i-a marcat probabil pe mulţi alegători, un alt factor a contribuit la acest dezinteres pentru turul doi: victoria masivă anunţată pentru La République en Marche, LREM.
Ce urmează
Aşa cum cere tradiţia, după un scrutin legislativ, premierul Edouard Philippe va trebui să prezinte demisia Guvernului său şi să formeze imediat unul nou, ce nu va include, probabil, mari schimbări.
Urmează apoi alegerea diverşilor preşedinţi de grupuri parlamentare şi atribuirea altor posturi cheie în viitoarea Adunare naţională. Pe 27 iunie ar urma să fie ales noul preşedinte al Parlamentului.
Declaraţia de politică generală ar urma să fie pronunţată de premier pe 4 iulie iar votul de încredere organizat imediat după aceea. Noua legislatură îşi va începe treaba în cadrul unei sesiuni parlamentare prevăzute în iulie şi probabil la început de august.
După aceea, preşedintele Emmanuel Macron are mâinile libere pentru a-şi aplica programul, primele măsuri aşteptate fiind cele legate de „moralizarea vieţii publice” şi reforma dreptului la muncă.
Următorul scrutin din Franţa va avea loc pe 24 septembrie, când vor fi aleşi jumătate din membrii Senatului, cameră dominată în prezent de dreapta.
Preşedintele trebuie să găsească echilibrul dificil între protecţia oferită de stat, care sugrumă iniţiativa şi concurenţa, şi radicalismul de piaţă, foarte puţin iubit în Franţa, scrie DW.
Este vorba de reforme social-liberale, care sunt combătute aprig însă de stânga radicală, de socialişti şi de radicalii de dreapta din Front National. Iar vârfurile de lance ale acestei opoziţii sunt liderii duri ai sindicatelor.
Se încarcă comentariile...
