Viata zbuciumata a ultimilor sateni din locurile uitate de lume. Ce soarta au avut cele mai pitoresti asezari din munti
Sau intr-o zi de sarbatoare si poate satul nu o sa vi se para atat de pustiu", incearca sa indulceasca amarul localnicilor un alt satean, in timp ce Dorel, ciobanul din sat, se declara multumit de ce-i ofera un astfel de loc aproape izolat in vecinatatea Muntilor Poiana Rusca. Locurile de poveste Povestea asezarilor din Tinutul Padurenilor incepe in urma cu mii de ani, insa nimeni nu stie cu precizie cand pe culmile Muntilor Poiana Ruscai, de pe care se dezvaluie calatorilor panorama indepartata a Retezatului si peisajele oraselor Hunedoara si Deva, au inceput sa se inchege primele comunitati. Cu timpul, populatia din Padurenime s-a diminuat, iar in prezent, in fiecare dintre zecile de sate ale padurenilor pot fi vazute numeroase case parasite, cu obloane trase sau geamuri sparte, cu pereti din caramida sau lemn, cu acoperisuri din sindrila sau stuf, case vechi si pustii, cu ograzi infundate de balarii.
Singurul magazin din Bunila, satul in care mai traiesc mai putin 50 de locuitori, isi intampina clientii intr-un decor retro.
Mobilierul din anii 1980, cantarul cu greutati, marfa la vrac si peretii goi (doar de unul dintre ei atarna, solitar, un uliu impaiat) amintesc de Alimentarele din vremea regimului comunist. Magazinul functioneaza intr-o cladire veche de cateva decenii, cu ferestre mari, cu tiglele si cu zidurile degradate. Totusi, pentru cativa localnici din Bunila, magazinul satesc ramane locul unde, in dupa-amiezile senine de toamna, oamenii se intalnesc si isi mai povestesc necazurile si bucuriile.
Sfatul batranilor
"In Bunila mai traiesc vreo 20 de familii, iar in jumatate din case mai sta doar cate o persoana. Sau intr-o zi de sarbatoare si poate satul nu o sa vi se para atat de pustiu", incearca sa indulceasca amarul localnicilor un alt satean, in timp ce Dorel, ciobanul din sat, se declara multumit de ce-i ofera un astfel de loc aproape izolat in vecinatatea Muntilor Poiana Rusca.
"In trecut, satul Bunila era animat de familiile care duceau un trai specific padurenilor si se bucurau de roadele muncii lor, de traditiile pe care le pastrau cu sfintenie. Lucrau fie la Ghelari, in mina, fie la cariera de peste deal, de la Alun.
Vadu Dobrii
Cei care nu vor sa riste integritatea masinii intr-o excursie spre catunul Vadu Dobrii, aflat la cativa kilometri de Bunila, sunt nevoiti sa faca un ocol de cateva zeci de kilometri, urcand pe langa Lacul Cincis, prin Toplita si Lunca Cernii de Jos. La fel ca satul invecinat, Vadu Dobrii, aflat la 60 de kilometri de municipiul Hunedoara, s-a transformat in ultimii ani intr-o "asezare-fantoma".
Asezarea a devenit o umbra a zonei locuite in trecut de zeci de familii prospere. La celalalt capat al satului se afla mina de fier unde au lucrat pana in urma cu doua decenii hunedoreni din... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro