Ultimul tigan potcovar, maestrul focului din Isverna: "Fierul nu are niciun secret pentru mine"

Ultimul tigan potcovar, maestrul focului din Isverna:

Dar cine ajunge pe taramul de poveste de la Isverna afla ca, in aceasta localitate din zona de munte a Mehedintiului, traieste ultimul tigan potcovar autentic din zona, care inca pastreaza si lucreaza dupa tehnici, aproape disparute. Fierar din tata-n fiu Are 69 de ani de viata, este fierar din tata in fiu si de cand se stie doar cu "imblanzirea" fierului s-a ocupat. Apoi, musterii cu zeci de carute stateau la rand pentru potcovitul cailor, plus, ca in sat erau vreo 40 de perechi de boi pe care oamenii ii foloseau in agricultura. Nea Gheorghe spune ca ar fi vrut sa aiba ucenici, tineri care sa duca traditia mai departe, sa-i invete tainele acestei meserii, dar feciorul sau, infiat, nu a vrut sa invete aceasta meserie si nici vreun tanar din sat nu s-a aratat interesat de acest mestesug.

acum o saptamana (12 Aug 2017)

Localitatea Isverna este celebra in lume dupa ce marele explorator francez Jacques Yves Cousteau a realizat un film documentar despre pestera de aici. Si este celebra si datorita legendelor care spun ca la Isverna ar fi ascunse tot felul de comori, ceea ce a atras de-a lungul anilor prezenta multor cautatori de comori.

Dar cine ajunge pe taramul de poveste de la Isverna afla ca, in aceasta localitate din zona de munte a Mehedintiului, traieste ultimul tigan potcovar autentic din zona, care inca pastreaza si lucreaza dupa tehnici, aproape disparute.

Gheorghe Bocea ii primeste pe turisti in atelierul sau cu mare bucurie si nu pleaca fara un mic suvenir din partea acestuia. In camaruta plina de unelte, mesterul este mandru de cuptorul sau si foalele acestuia vechi, tocmai din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

"L-am primit de la un preot si l-am pus aici in atelier, pentru ca aici este casa mea, locul meu de suflet", spune Gheorghe Bocea. Fierar din tata-n fiu

Are 69 de ani de viata, este fierar din tata in fiu si de cand se stie doar cu "imblanzirea" fierului s-a ocupat. De cand era copil, la doar 9-10 ani, isi urmarea tatal cu mare atentie si il imita in tot ceea ce facea fiindca a tinut cu tot dinadinsul sa-i calce pe urme. Isi aminteste ca avea o nicovala mica unde dadea forma la toate sarmele de aluminiu pe care le gasea prin curte.

"Tare mi-a placut, am lucrat mai mult de drag, aveam o nicovala mica afara, tata lucra in atelier si eu bateam pe nicovala toate sarmele de aluminiu. "Tata avea rabdare cu mine, dar de multe ori il impiedicam. Nu s-a pus niciodata problema sa fac ceva de frica lui, din obligatie, mi-a placut aceasta meserie si am vrut sa o invat". Vremuri apuse

Erau vremuri cand tatal sau nu lasa clestele din mana niciun minut fiindca trebuia sa onoreze sutele de comenzi venite din partea satenilor. Era cel... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro