Trump, Putin si Dodon sau cum se folosesc politicienii de fake news. Cum ne putem proteja de stirile false de pe internet
> Analiza realizata de Nicolae Tibrigan* De exemplu, Facebook a fost acuzat de faptul ca distribuirea stirilor false si a dezinformarii pe platforma de socializare au influentat intr-o oarecare masura optiunile politice ale americanilor. De la top cele 5 stiri false lansate de Donald Trump in timpul celor 100 de zile de mandat prezidential, la dezinformarile lui Vladimir Putin, si pana la informatiile false lansate de candidatul PSRM si apoi presedintele Dodon de la Chisinau, exista doar o distanta geografica, nu si de calitate sau obiective. Cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale din octombrie-noiembrie 2016 au evidentiat si mai mult faliile intre realitate si interpretarea mediatica a presei controlate de partide (in special presa controlatp de "General Media Group" - companie aflata in proprietatea lui Vlad Plahotniuc, presedinte al Partidului Democrat, precum si o serie de agentii de presa online si posturi TV detinute de persoane afiliate Partidului Socialistilor). In ansamblu, grupul de presa al difuzorilor mesajului socialist arata astfel: Televiziunile si site-urile "utile" PSRM Cu un nivel de 35,8% de "multa" si "oarecare incredere" in randul populatiei (octombrie 2016), fake news-urile "emanate" de candidatul Dodon in spatiul public si distribuite de "cutiile de rezonata" din presa afiliata partidului, au avut un efect devastator asupra imaginii politice a contracandidatei Maia Sandu. In goana dupa like-uri si share-uri, narativele emise de homo politicus fake news maker sunt amplificate de mai multi factori ai caror relatie poate fi redata sub forma unui "algoritm prestabilit": Din cauza complexitatii fenomenului fake news, pot exista si alte elemente suplimentare cu efect de multiplicare a dezinformarilor, iar pentru identificarea acestora fiind nevoie de o serie de alte cercetari sociologice, mult mai exhaustive. Noi, in ultimii doi ani, am pierdut aproximativ 400 de milioane de dolari, astea-s zeci de mii de locuri de munca [...] Noi ne-am deschis piata in timp ce voi (UE - n.r.) ne-ati spus ca deschideti piata voastra, numai ca nu stim de ce exportul produselor moldovenesti pe piata europeana n-a crescut. Conform datelor oferite de Biroul National de Statistica (BNS), soldul exportului catre Rusia s-a redus in ultimii doi ani (2014-2016) nu cu 400 de milioane, ci cu 190 milioane de dolari, in timp ce exporturile spre UE, in ultii doi ani, au inregistrat o crestere de 86,4 milioane de dolari (Tabelul 1).
>
Analiza realizata de Nicolae Tibrigan*
De exemplu, Facebook a fost acuzat de faptul ca distribuirea stirilor false si a dezinformarii pe platforma de socializare au influentat intr-o oarecare masura optiunile politice ale americanilor. Chiar si motorul de cautare Google nu a scapat de critici aduse din cauza ordinii afisarii in rezultatele cautarilor. Analizele ulterioare au demonstrat ipotezele: stirile false erau distribuite periodic in mediul online american, iar continutul acestora nu numai ca au captat interesul, dar si a generat un raspuns activ din partea utilizatorilor de internet.
De exemplu, cercetatorii americani Hunt Allcott si Matthew Gentzkow de la Stanford University cred ca ultimele cercetari confirma urmatoarele date factuale: 62% din persoanele adulte din Statele Unite acceseaza stiri distribuite pe retele sociale;
Pornind de la toate aceste ipoteze de lucru, cercetatorii americani au reusit sa demonstreze prin intermediul unei ample analize ca rezultatul lui Donald Trump ar fi fost altul daca nu ar fi existat stiri false promovate pe Facebook sau afisate de motorul de cautare Google.
Au existat mai multe motive ale cresterii numarului de stiri false publicate online, printre acestea si expunerea enorma pe care o ofera retelele sociale. Un alt rezultat indirect al acestui fenomen se refera la atragerea atentiei din partea jurnalistilor si expertilor in comunicare publica cu privire la problema narativelor false, interes manifestat atat de conducerea Facebook, cat si publicul larg. Ori, de acum incolo utilizatorii vor fi nevoiti sa invete sa navigheze online, sortand "gunoiul informational" sau minciunile (in)voluntare de stirile verificate si informatiile calitative.
Ulterior s-a demonstrat ca retelele sociale si noile tehnologii informationale au devenit principalele instrumente de comunicare nu numai ale institutiilor guvernamentale, ci si ale decidentilor politici cu un grad mar... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro