Obiceiurile din batrani spun ca in dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul, feriti de boli si plin de bani.

"In cultura romaneasca Craciun este un personaj cu trasaturi bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor si eroilor din basme, dar si calitati si defecte specifice oamenilor. Ca persoana profana, Craciun este un "om batran", un "pastor batran cu barba de omat", vecin cu Mos Ajun, fratele sau mai mic. Sub influenta crestinismului, Craciun apare si ca figura apocrifa: "s-a nascut inaintea tuturor sfintilor", este mai mare peste "ciobanii din satul unde s-a nascut Hristos" si altele", spun specialistii in Etnografie si Folclor de la Centrul pentru Promovarea Traditiei Ialomita.

Ce cantece sunt dedicate sarbatorii

Din seara Ajunului si pana in zilele Craciunului, copiii merg la colindat: "Steaua", "Craii", "Viflaimul" sunt doar cateva dintre cantecele dedicate sarbatorii.

"Darurile primite de copii - merele, covrigii, nucile sunt ofrande simbolice, cu semnificatie crestina si precrestina, exprimand sincretismul datinilor romanesti de la Craciun. Prin forma lor rotunda, alaturi de colacul de Craciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare in credintele precrestine legate de cultul Soarelui, aflat in criza cosmica la solstitiul de iarna.

Nucile intruchipeaza, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de rascumpararea pacatului originar, dar si de perfectiunea frumusetii care invinge timpul", explica Doina Isfanoni, cercetator etnolog la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Capitala.

Colindatori sau crai

Incepand cu prima zi de Craciun si pana la Boboteaza, copiii umbla cu steaua, ei numindu-se colindatori sau crai, pe cap avand coroane de hartie c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro