Secretele retetelor orientale vechi si delicioase, dezvaluite de o tataroaica din Dobrogea. Cum se face o baclava reusita
"Intr-o zi, pe cand rasfoiam scrisori vechi de la tata (Altay Kerim, reputat publicist si om de radio dobrogean - n.red), am gasit un document pe care trebuia sa-l prezinte la un simpozion de turcologie la Istanbul, in anul 1982. Desertul de pe Arca lui Noe Asure sorbasi este ciorba de resturi vegetale mancata de musulmanii din Dobrogea la 3 noiembrie, de sarbatoarea Asure Quni. Ca ingredient se folosesc: 700 grame grau sau arpacas, 400 grame de nuci tocate, 1 cana de naut, 1 cana fasole, 150 grame stafide, 100 grame portocale, 1 litru lapte, 1 kilogram zahar (dupa gust), 5 linguri orez, 100 grame fistic, 100 grame caise uscate, 100 grame alune tocate, 100 grame mere, apa de trandafiri, cuisoare. Kemal Karpat, la 92 ani: "Am pastrat limba romana oriunde m-am dus" Oameni de alte religii care serbeaza Craciunul alaturi de crestini Musulmanii sunniti din Dobrogea, cercetati antropologic de elvetieni: "Cea mai curata limba tatara se vorbeste in Romania" Pictorul evreu fascinat de figurile exotice ale musulmanilor din Dobrogea Istoricul Kemal Karpat a venit sa-si vada Romania.
Leila Kerim Wilson, o profesoara de engleza din Constanta care apartine etniei tatare, a scris o carte de bucate sub forma unui album literar gastronomic tataresc. Cititorii afla astfel obiceiuri, traditii, cultura, precum si modul de viata al turcilor si tatarilor din Dobrogea.
"Intr-o zi, pe cand rasfoiam scrisori vechi de la tata (Altay Kerim, reputat publicist si om de radio dobrogean - n.red), am gasit un document pe care trebuia sa-l prezinte la un simpozion de turcologie la Istanbul, in anul 1982. Asa mi-a venit ideea de a-i continua munca", marturiseste Leila (49 ani), profesoara de engleza la o scoala din Constanta. Reconstituirea, din povestirile familiei
Mama Ghiulsen si matusile au ajutat-o pe Leila sa reconstituie stilul de viata a tatarilor din Dobrogea anilor '20 incoace. Fiecare se stergea la gura cu bucata de panza din dreptul lui, fara sa faca firimituri pe jos, pentru ca era pacat sa calci pe paine. Bunica Naile le impartea de cum le scotea din cuptor, fierbinti, ca sa te lingi pe degete.
Kobete - placinta cu carne de vita sau oaie Sursa Leila Kerim Wilson
"Painea se facea de doua ori pe saptamana, la cuptorul ("pirim") din curte. Cand cocea bunica painea, baga si o tava de geantik in cuptor. Era nebunia copiilor sa astepte cu infrigurare acel capac din aluat ce se rumenea mai repede si proteja textura geantikului - care trebuia sa fie moale, nu crocanta", descrie Leila. Gospodinele de altadata se descurcau, insa, cu mijloace putine. Iarna, bunica punea carnea intr-o oala de pamant ("kavanos" in tatareste), o sara bine-bine, deasupra punea seu topit ("tongi may") si o inchidea etans", impartaseste Leila povestirile de familie. Femeile pregateau lipii si alte bunatati, familiile se urcau in sareta si se duceau la padurea Murfatlar, unde se tinea Tepresul, o serbare campeneasca. Flacaii se incingeau la lupte tataresti ("kures"), fetele se dadeau in leagane si cantau, iar batranii puneau la cal... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro