Sederea la Focsani a autoarei celebrei carti "Concert din muzica de Bach" a durat nu mai putin de 13 ani, perioada care a coincis si cu debutul ei literar, in anul 1912, in ziarul "La Politique", cu un necrolog inchinat actorului focsanean Petre Liciu. Cativa ani mai tarziu, in timpul Primului Razboi Mondial, Hortensia Papadat Bengescu a fost sora de caritate la Crucea Rosie, in Gara Focsani, unde a ingrijit raniti. Din aceasta experienta care a marcat-o profund s-a nascut romanul de razboi "Balaurul", nume dat dupa trenul care aducea miile de raniti de pe front. Merita mentionat si faptul ca, in cei doi ani de ocupatie inamica, in Focsani a existat un lagar de peste 700 de prizonieri pentru hrana carora in 1917 s-a facut o cheta publica, la numarul 7 aparand numele N.N. "Desfasurarea evenimentelor din anii Razboiului de Reintregire a Neamului, indeosebi eroicele batalii de la Marasti, Marasesti si Oituz din vara anului 1917, care i-au conferit Vrancei in veacul veacurilor imaginea de Tinut al Jertfei si Biruintei, a incrustat pe frontispiciul ei numele marilor generali Eremia Grigorescu, Arthur Vaitoianu sau Henri Cihoski. Destinul a facut ca acele momente dramatice, eroice, sa le traiasca la Focsani, cu intensitate si daruire, rascolindu-i simtirea, consemnandu-le in pagini memorabile, dainuitoare", scrie istoricul in volumul "Cronica Vrancei"

De altfel, in volumul "Balaurul", inspirat din activitatea sa de sora de Cruce Rosie, Hortensia relateaza cu lux de amanunte despre cum decurgeau lucrurile la infirmeria din Gara Focsani, de la crosetatul mansetelor in asteptarea trenului cu raniti, dar si despre primul ei pacient, un locotenent care a suferit o mica rana la o mana.

Hortensia Papadat Bengescu a locuit in Focsani, in apropiere de Colegiul National "Unirea", insa casa nu mai exista astazi, fiind demolata, pe locul acesteia existand astazi o parcare.

Despre anii petrecuti la Focsani ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro