Sa-nchinam un paharel pentru bunul Pastorel! Avertisment: acest articol poate dauna grav persoanelor fara umor
Intr-o seara banala de iarna, in Cetatea de Scaun a Iasilor, indoliata dupa Primul Razboi Mondial, Pastorel Teodoreanu si un camarad de arme se plimbau agale pe strazi laturalnice, dupa ce savarsisera un pahar de vin. Acestuia i-a dedicat, pe langa ridicolul episod numit "Vesela spovedanie" si surprins in lucrarea "Tamaie si otrava", un intreg volum de ironii, "Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai", care a vazut lumina tiparului chiar la 9 mai 1931, cand Guvernul Romaniei era condus de marele istoric. Si, poate cel mai savuros, s-a luat pe sine in zeflemea, insistand, in cel mai natural mod cu putinta, pe cea mai importanta calitate a sa: aceea de iubitor de vinuri si de razboinic patimas impotriva apei de izvor. "Devenise un fel de " Academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici l-a intalnit pe notoriul epigramist intr-un moment delicat din amurgul vietii acestuia: dupa ispasirea a trei ani de inchisoare, cand l-a ingrijit in calitate de medic. E intovarasit de tatal sau pana in zona frontului, lupta pe fronturile din Transilvania si Moldova, se intoarce de doua ori ranit, este decorat cu "Steaua Romaniei" si avansat la gradul de capitan. Dupa razboi, urmeaza cursurile Facultatii de Drept a universitatii iesene, dar trece efemer prin magistratura: e incadrat la Tribunalul din Turnu-Severin, unde sta mai putin de un an, deoarece va pleca la Cluj, chemat de Cezar Petrescu in ajunul aparitiei revistei "Gandirea". Cele mai savuroase epigrame In clasa a V-a de liceu, dupa ce profesorul de limba romana, Fantanaru, amator de vin de Cotnari, le-a cerut sa scrie despre epigrama.
Intr-o seara banala de iarna, in Cetatea de Scaun a Iasilor, indoliata dupa Primul Razboi Mondial, Pastorel Teodoreanu si un camarad de arme se plimbau agale pe strazi laturalnice, dupa ce savarsisera un pahar de vin. Deodata, zaresc in pragul bisericii un preot inalt si, datorita cine-stie-carui impuls ancenstral, cauta o vorba de incurajare. Si de ce nu crezi in Nicolae Iorga?"
Farsele facute lui "Iorga Nicolai"
Si Pastorel Teodoreanu, si camaradul sau o sterg. S-a imbracat asa de frica nemtilor!" Acesta era Pastorel Teodoreanu, epigramistul, poetul, prozatorul, cronicarul gastronomic, gurmandul, iubitorul si degustatorul de vinuri si coniacuri fine, avocatul, cel mai spumos boem al protipendadei epigramistilor.
Era maestru al jocului de cuvinte! De aceea, sunt coplesit cand sunt, adesea, comparat cu el.
Mircea Ionescu-Quintus
Pastorel Teodoreanu a reprodus, cu maiestria unui comediant, dar cu harul unui erudit, spectacolul vietii din Romania interbelica si postbelica. Era printre oamenii aceia care au vocatia boemiei si care, atunci cand se gasesc in carciuma, devin sclipitori, atinsi de aripa zgarcita a geniului. Acestuia i-a dedicat, pe langa ridicolul episod numit "Vesela spovedanie" si surprins in lucrarea "Tamaie si otrava", un intreg volum de ironii, "Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai", care a vazut lumina tiparului chiar la 9 mai 1931, cand Guvernul Romaniei era condus de marele istoric. O mostra tonica din spatele copertelor: "In rasboiu-ntregitor,/ Fugind de gloata interlopa,/ Marele invatator/ A fost mobilizat ca popa".
De ce nu-i placea apa de izvor
Legendele care s-au tesut in jurul epigramistului spun ca "Strofele cu pelin" au mobilat intreaga vitrina a unei librarii din Iasi la 10 mai, in ziua in care premierul vizita orasul. Dar acesta este doar un amanunt, caci Pastorel i-a incondeiat si pe prieteni, si pe adversari, si pe romani, si pe occidenta... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro