Intr-o vara torida, Regina Maria a ajuns pe taramul dintre Dunare si Mare, unde traiau laolalta romani si turci, evrei si nemti. Va redam un fragment emotionant din cartea semnata de regina: "Ar fi cu neputinta sa va descriu tot ce am vazut, auzit ori simtit pe cale intre acest popor simplu, cu inima calda (...) Am fost intr-un sat din Dobrogea, care era in parte romanesc, in parte rusesc, in parte nemtesc, in parte turcesc. Am mers de la un capat la altul, cercetand atatea casute, intrand in fiecare biserica, ispravindu-mi inconjurul la mica moschee rustica, tapisata cu covoare vestejite, si acolo, intr-o multime de turci de rand, am ascultat slujba lor ciudata, din care n-am inteles nimic. O femeie care nu e voalata n-are drept sa intre in sfanta incinta: doar un nume regal deschide atatea usi, si atatea reguli severe se calca in bucuria de a primi un oaspe asa de neobisnuit. "Ma duceau din coliba-n coliba, din curte-n curte" Intr-o arzatoare zi de vara am venit intr-un orasel locuit aproape numai de turci. Imi ziceau Sultana si fiecare-si simtia nevoia de a ma pipai: puneau degetele pe hainele mele, ma atingeau pe spate, ba o bahadarca batrana m-a apucat de barbie. Ca un zbor de cioare se certau si se bateau dupa mine, coplesindu-ma cu bune urari, la care nu puteam raspunde decat cu o miscare din umere si zambete.

FOTO vechiul-regat.blogspot.ro "Este in ele ceva biblic" Mai departe, Regina Maria descrie portul musulman: "Femeile musulmane poarta largi nadragi de bumbac si peste dansii un fel de mantie pe care si-o tot tin supt nas. Si colorile ce aleg ele sunt totdeauna armonioase: afara de acestea, ele sunt in concordanta cu imprejurimea lor de soare si de praf. Cand se imbraca pentru drumuri mai lungi, portul lor e in de obste negru, cu o panza alba ca zapada pe capetele lor, asa fel infasurata incat ascunde toata fata afara de ochi. Nespus de pitoresce si de tainice sunt aceste intunecate figuri cand vin spre tine, atingand usor paretii si purtand in de... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro